Deputatul PNL de Olt, Gigel Știrbu, atrage atenția asupra unui tipar tot mai evident în politica externă a Federației Ruse, subliniind că Vladimir Putin a ales constant să sprijine dictaturi și regimuri autoritare, în detrimentul popoarelor care luptă pentru libertate și democrație. Potrivit parlamentarului liberal, indiferent de continent sau context politic, Rusia s-a poziționat de partea liderilor care își mențin puterea prin frică, violență și represiune. „Rezultatul acestei strategii este aproape întotdeauna același, instabilitate, sărăcie, conflicte sângeroase și state menținute artificial în viață”, afirmă Gigel Știrbu.
Un exemplu elocvent este Siria, unde regimul Bashar al-Assad a fost salvat exclusiv prin intervenția militară a Rusiei. Fără sprijinul direct al Moscovei, avioane de luptă, consilieri militari și veto-uri în Consiliul de Securitate al ONU, regimul de la Damasc ar fi căzut sub presiunea revoltei populare. Prețul acestei „salvări” a fost însă devastator, sute de mii de victime, orașe distruse și o țară transformată într-un stat eșuat. În Asia, susținerea acordată Coreei de Nord reprezintă un alt exemplu extrem. Rusia continuă să legitimeze diplomatic și economic un regim care își supune populația foametei și terorii, ignorând încălcările grave ale drepturilor omului, doar pentru a menține un aliat ostil Occidentului. Situații similare se regăsesc în Myanmar, unde Kremlinul a sprijinit junta militară ce a anulat alegeri democratice și a reprimat violent protestele populare.
Deputatul PNL mai arată că, în Asia Centrală, Rusia a acționat ca un garant al supraviețuirii unor regimuri autoritare din Kazahstan, Tadjikistan sau Uzbekistan, intervenind de fiecare dată pentru a proteja elitele politice, nu cetățenii care cereau reforme și libertate. Nici America Latină nu face excepție. În Venezuela, sprijinul constant acordat lui Nicolas Maduro a prelungit criza economică și umanitară, forțând milioane de oameni să își părăsească țara. În Nicaragua și Cuba, Rusia a ales să susțină regimuri represive, închizând ochii la arestarea opoziției, reducerea la tăcere a presei și lipsa libertăților fundamentale. În Africa, implicarea Rusiei prin mercenari și acorduri opace a consolidat junte militare și lideri autoritari în state precum Mali, Sudan sau Republica Centrafricană, fără a aduce stabilitate sau dezvoltare, ci doar violență și exploatarea resurselor.
„Toate aceste exemple demonstrează un adevăr simplu, Vladimir Putin nu construiește alianțe cu națiuni libere, ci cu regimuri dependente și fragile. Dictatorii se sprijină între ei nu din convingere, ci din frica față de propriile popoare”, subliniază Gigel Știrbu.
Parlamentarul liberal amintește că istoria recentă este necruțătoare cu acest tip de politică. Gaddafi a căzut, Assad supraviețuiește doar prin sprijin extern, Maduro conduce o țară ruinată, iar Lukașenko este complet dependent de Kremlin. „Dictaturile nu aduc stabilitate, ci doar amână inevitabilul”, spune Știrbu.
În concluzie, deputatul PNL de Olt transmite un mesaj ferm: „Niciun regim construit pe frică, teroare și minciună nu rezistă la infinit. Popoarele pot fi oprimante temporar, dar dorința de libertate va învinge întotdeauna. Dictatorii dispar, unul câte unul. Viitorul aparține oamenilor”.
