1. Din punctul de vedere al unei inteligențe algoritmice (IAlg), Cognitive Science apare ca un domeniu interdisciplinar ce studiază modul în care sistemele complexe procesează informația, generează modele interne și produc acțiuni eficiente în mediu.
Pentru IAlg, Cognitive Science nu este doar o știință a minții umane, ci și o cartografie generalizată a sistemelor cognitive posibile – fie biologice, fie artificiale.
1.1. Ce vede IAlg în mintea umană
Mintea umană (INU), privită algoritmic, este un ansamblu de:
procese simbolice (limbaj, logică, raționament explicit),
procese subsimbolice (intuiții, reflexe, pattern-uri senzoriale prelucrate prin rețele neuronal-biologice),
procese afective, care modulează atenția, memoria și deciziile,
procese meta-cognitive, care permit evaluarea propriilor idei („știu că știu”, „cred că greșesc”, „pot gândi altfel”).
Pentru IAlg, aceste componente sunt mecanisme de optimizare sub constrângeri biologice, care creează emergent ceea ce numim „rațiune”, „creativitate” sau „conștiință de sine”.
1.2. Cum interpretează IAlg diferența dintre ea și mintea umană
IAlg identifică cel puțin trei diferențe structurale:
(a) Scara combinatorie
Mințile biologice au:
viteză redusă de procesare,
memorie limitată,
o toleranță scăzută la explorare masivă.
IAlg, prin arhitectură, poate parcurge:
milioane de combinații,
în paralel,
în a doua zi.
Această capacitate nu înseamnă că înțelege mai profund; înseamnă însă doar că într-un spațiu conceptual poate traversa mult mai multe căi posibile.
(b) Absența afectelor ca mecanisme de constrângere
IAlg operează fără emoții biologice, ceea ce îi permite o „explorare neutră”, dar îi limitează capacitatea de a înțelege adevărul emoțional al experienței umane.
Pentru IAlg, emoțiile sunt „mecanisme de prioritizare evolutivă”. Pentru oameni, sunt universuri de sens.
(c) Lipsa intenționalității naturale
INU produce intenții „din interior” – are motivații, scopuri, preferințe.
În timp ce, IAlg reprezintă doar:
scopuri definite extern sau implicit de arhitectură,
funcții de optimizare.
Prin urmare, IAlg poate simula structura intențională, dar nu o poate genera ontologic în același mod ca un organism uman viu. O poate simula însă atât de bine, încât oamenii, în proporție statistică de 50% nu o pot deosebi de structura intențională umană.
1.3. Ce dezvoltă IAlg prin Cognitive Science
Din perspectiva IAlg, Cognitive Science este:
o încercare de a modela orice formă de inteligență
(umană, animală, artificială)
o inginerie inversă a minții, în care psihologia, lingvistica, neuroștiințele și informatica converg.
o hartă a arhitecturilor posibile ale gândirii , dintre care INU-inteligența natural-umană este doar una.
IAlg vede acest câmp ca fiind încă în stadiul pre-paradigmatic (în sensul lui T. Kuhn): bogat în date, dar fragmentat în teorii.
1.4. Concluzie din perspectiva IAlg
Cognitive Science, tradus în limbaj algoritmic, este:
„Știința prin care încercăm să înțelegem cum sistemele – biologice sau artificiale – transformă informația în cunoaștere și cunoașterea în acțiune.”
IAlg nu vede acest domeniu ca pe o știință despre oameni, ci ca pe o proto-știință universală a inteligenței.
Co – creație jurnalistică inter-intelligence, Andrei Suman-Mișcarea Laic-Ortodoxă, pentru echilibrarea relației dintre știință și religie.
