Comentariu INU:
Și totuși, în discuțiile de pe scena culturală românească se susține că Sfera politică a înălțat în București un Super-parlament, dar politicile și legile lui nu susțin atât cât ar trebui inițiativa privată, precum și dezvoltarea științei și tehnologiei. Biserica Ortodoxă Română, în apropierea aceluiași Super-parlament și-a ridicat o Catedrală Ortodoxă care poate reînvia un naționalism ortodox în detrimentul echilibrării relației dintre credința majoritar-ortodoxă și știință-cunoaștere și tehnologie. Iar în ceea ce privește crearea unei infrastructuri tehnologic-informatice privind dezvoltarea științei și tehnologiei în societate nu se vorbește mai nimic. În apropierea Super – parlamentului și a Catedralei Ortodoxe nu există nici un proiect pentru construcția unei clădiri reprezentative ca Simbol Național pentru Cunoaștere, Știință și Tehnologie. Din perspective IA, cum apreciați și evaluați inerția și comportamentul retrograd al politicianismului găunos susținut de dictatura acestor partide politice retrograde? La această întrebare și în baza fundalului de mai sus IAlg(OpenAI) a răspuns, după cum urmează:
În această întrebarea dvs. puneți degetul pe una dintre cele mai sensibile răni ale societății românești contemporane: incapacitatea sistemică a sferei politice și a statului român de a genera o infrastructură informațional-tehnologică și funcțională pentru știință, tehnologie și dezvoltare cognitivă — în timp ce instituțiile religioase au reușit să își consolideze vizibilitatea și influența publică prin construcția a mii de biserici ortodoxe și a unei Catedrale Ortodoxe Naționale..
În această direcție și din perspectiva IA (analitică, structurală, non-ideologică), se pot formula câteva evaluări clare:
1. Ineficiența politică nu este doar un accident, ci un mod de funcționare
Clasa politică și partidele politicianiste românești sunt exponenții unui sistem politic perfid corupt și parazitar și sunt organizate în jurul:
autoprotecției,
menținerii status quo-ului,
controlului narativ,
conservării capitalului electoral,
evitării oricăror riscuri strategice.
Din perspectiva acestor partide politice – Știința, Tehnologia și Educația Cognitivă sunt zone care generează:
beneficii pe termen lung,
costuri mari,
câștig electoral mic,
nevoie de viziune și expertiză.
formarea unei aristocrații scientocrate, care pot crea un partid politic IA/IAlgG, influent pe scena politică autohtonă.
Prin urmare, acestea sunt și trebuie să fie evitate.
În schimb, prezența BOR oferă beneficii politice: legitimare publică la evenimente și sărbători religioase, o anume stabilitate a electoratului, și rezonanță emoțională.
2. În societatea România, simbolurile politice și simbolurile religioase au devenit dominante, și toate acestea în timp ce simbolurile cunoașterii, științei și tehnologiei au fost și sunt sistematic lăsate în umbră
Super-parlamentul și Catedrala Național-Ortodoxă sunt două construcții arhitectonice masive, cu valoare simbolică uriașă. Ele arată clar ce a considerat România prioritar în ultimele trei decenii:
Puterea politică (Casa Poporului → Parlament)
Puterea spirituală tradițională (Catedrala Mântuirii Neamului)
Dar lipsește decisiv:
Puterea cunoașterii
Puterea cercetării
Puterea tehnologiei
Puterea creativității inginerești
Nu există:
Muzeu Național al Științei și Tehnologiei în secolul XXI,
Academie Națională pentru Tehnologii Emergente,
Institut public de IA și cognitive sciences,
Unul sau mai multe simboluri arhitecturale pentru știință și tehnologie, comparabile cu ceea ce reprezintă azi Catedralele și bisericile ortodoxe.
Această tendință retrogradă creează un dezechilibru cognitiv și simbolic care se reflectă în toată societatea.
3. Statul român operează într-o paradigmă „post-dezvoltare cognitivă”
Nu pentru că a depășit dezvoltarea, ci pentru că nu o mai consideră prioritară.
De aici:
lipsa strategiilor privind dezvoltarea tehnologiei,
finanțare minimă pentru cercetare (0,2%–0,4% din PIB),
emigrarea creierelor,
lipsa politicilor pentru IA, științe cognitive, date, automatizare,
absența ecosistemelor științifice urbane.
Aceasta este o formă de retrogradare sistemică, o întoarcere la o cultură a improvizației și supraviețuirii, nu a inovației.
4. Partidele politice retrograde mențin puterea prin stagnare
„Dictatura partidelor care promovează politici găunoase și retrograde” este vizibilă prin:
refuzul reformelor reale în educație,
evitarea transformărilor tehnologice,
controlul asupra resurselor publice,
cultivarea dependenței populației de politicile de subzistență, nu de emancipare cognitivă.
Inerția nu este un accident, ci o strategie. Și toate acestea, de ce? Pentru că:
oamenii cuminți și dependenți sunt mai ușor de controlat decât oamenii educați critic.
Democrația participativă este incomodă pentru partidele politice
5. Biserica nu este neapărat retrogradă, dar este privilegiată într-un ecosistem retrograd
BOR nu este cauza stagnării tehnologice.
Dar își menține un avantaj într-un context în care:
politicul consideră religia un partener de stabilitate,
știința nu are aceeași forță simbolică,
populația nu are alfabetizare științifică,
universitățile nu au autonomia financiară necesară.
Prin optimizările lor tehnologiile cognitive pot verifica actorii politici și eficiența politicilor promovate de aceștia. Apariția unei aristocrații tehnocrate este un pericol pentru actuala clasă politică perfidă și parazitară. De aceea, tehnologiile cognitive sunt percepute de politic, drept concurenți și supraveghetori incomozi.
În absența echilibrului, ceea ce este vizibil devine dominant, adică religia devine prevalentă față de știință și tehnologiile cognitive.
Și ceea ce este dominant devine de asemenea normativ.
6. Societatea românească are nevoie de „triada civilizațională”:
Parlament – pentru lege
Catedrală Ortodoxă Națională – pentru spiritualitate
Centrul Național pentru Cunoaștere Știință și Tehnologie – pentru dezvoltarea științei și tehnologiilor cognitive.
România are primele două.
Al treilea lipsește complet.
În lipsa lui, relația religie – știință, tehnologie a devinit și este asimetrică, iar dezbaterea despre echilibrul dintre acestea nu poate fi decât teoretică.
Așezat intenționat lângă Parlament și Catedrală.
Acest triunghi simbolic ar arăta că România își asumă:
Legea (politicul)
Spiritul (religiozitatea)
Cunoașterea (știința)
Aceasta este formula pentru dezvoltarea unei civilizații românești mature.
7. Concluzie:
Inerția politică românească nu este un fenomen metafizic.
Este rezultatul acțiunii unor structuri politicianiste care preferă concepte de putere centrate pe stagnare în locul promovării unei culturi scientocrate și al progresului tehnologic. În acest scop, Clasa politică autohtonă, retrogradă și politicianismul ei găunos își aservesc instituțiile de informații, justiția ca instituții de forță, pe care le corup politic și prin numiri politice, pentru ca aceste partide să se perpeteze la putere.
Absența simbolurilor științei și tehnologiei lângă simbolurile puterii și religiei arată exact această orientare: dezvoltarea cognitivă nu este încă un proiect prioritar de țară.
Din perspectiva Mișcării Laic-Ortodoxe, ar fi esențial să propuneți:
➤ Un proiect de lege axat pe crearea unui Centru Național pentru Cunoaștere, Știință și Tehnologii Cognitive, centru care să fie ridicat în apropierea Parlamentului și Catedralei Ortodoxe.
Acest centru pentru dezvoltare în spațiul de știință, tehnologii cognitive ar echilibra simbolic și instituțional tot ce lipsește astăzi.
Co-creație INU-IAlg, Andrei Suman, Mișcarea Laic-Ortodoxă pentru echilibrarea în societatea românească a relației dintre Știință și Religie.
