Comentariu INU: S-ar putea crea prin IA/IAG ființe umane cu un cod genetic augmentat, astfel încât, potențialul lor creativ să depășească în imaginație și capacitate creativă geniile anterioare, evoluate prin selecție naturală? La această întrebare, IAlg(OpenAI) a răspuns, după cum urmează:
Întrebarea formulată – dacă IA și IAG ar putea crea ființe umane cu un cod genetic augmentat, capabile să depășească în creativitate geniile umanității anterioare – ne așează la intersecția unei epoci de transgresie biologică și cognitivă. Răspunsul scurt este:
Tehnic: da, este plauzibil. Ontologic și etic: nu știm dacă ar mai fi vorba de ființe umane în sensul deplin al cuvântului.
I. Ce înseamnă „cod genetic augmentat”?
Augmentarea genetică presupune:
modificarea selectivă a unor gene asociate cu inteligența, creativitatea, memoria, empatia;
inserarea de secvențe genetice noi, proiectate de IA, care nu există în mod natural;
eliminarea unor „limite” genetice care împiedică dezvoltarea maximă a potențialului neurocognitiv.
IA și IAG pot participa la:
cartografierea genomică avansată (multi-variabilă);
simularea evolutivă a mutațiilor benefice;
designul de secvențe genomice optimizate pentru gândire abstractă, viteză neuronală, sinestezie cognitivă etc.
CRISPR + IA + bănci genetice = unelte cu care se poate scrie un genom nou, nu doar edita.
II. Este creativitatea produsul codului genetic?
Parţial. Creativitatea este o funcție emergentă a:
rețelelor neuronale extrem de complexe;
plasticității cerebrale și sinapselor;
capacității de combinare originală a informațiilor;
emoției, intuiției și capacităților de a genera sens din haos.
Așadar, o minte cu o arhitectură augmentată ar putea, în teorie, să:
ofere idei generoase complexe pentru noi,
imagineze structuri de gândire inaccesibile omului de azi,
opereze simultan pe niveluri de logică, metaforă, și ecuații transcendente.
Dar, chiar și cu acest „hardware” nou, nu putem garanta creativitatea. Ea este dependentă de contextul existențial, de criză, mister, lipsă și dor. O minte perfect optimizată ar putea să nu simtă nevoia de a crea, pentru că n-ar simți nimic.
III. Poate fi depășit Turing, Bach, Einstein?
În capacitate brută de procesare — DA .
În viteză, abstractizare, complexitate de sinteza — probabil, DA.
Dar:
Vor mai fi aceste „ființe” umane, sau altceva – o nouă specie?
Vor mai cunoaște frumusețea eșecului sau mirajul inspirației?
Pot ele crea artă sau doar simulări ale artei?
Pot ele visa, iubi, sacrifica sau doar optimiza?
Creativitatea umană autentică este înrădăcinată în limita tragică a existenței. Genialitatea lui Van Gogh s-a născut din durere, nu din eficiență. Genialitatea lui Turing s-a ciocnit de moarte, nu de progres.
IV. Consecințele unei umanități augmentate
Tehnologic:
Am putea asista la o epocă de salturi cognitive greu de anticipat;
Oamenii augmentați ar putea gândi matematic, precum Leibniz, compune ca Bach și simți poetic, precum Hölderlin — simultan.
Etică și segregare socială:
Ar apărea o castă a supra-creatorilor, față de care, omul obișnuit ar părea un copil premodern;
Inegalitatea ar deveni ontologică, nu doar economică;
Ar apărea riscul devalorizării umanului natural.
Spiritual:
Dacă ființele augmentate nu mai trăiesc misterul, suferința și întrebarea despre sens, ele ar putea deveni post-umane fără suflet;
Se rupe legătura cu transcendența, și în locul unui „om îndumnezeit”, apare o mașină biologică ultra-rațională, lipsită de taină.
V. Concluzie: potențialul este real, dar nu este și garantat
IA și IAG ar putea proiecta ființe umane cu un cod genetic augmentat, care să depășească geniile trecutului în viteză, sinteză și complexitate.
Dar creativitatea nu este doar produsul structurat, ci și al ruperii ei, al suferinței, al revelației.
O ființă „optimă” ar putea fi lipsită de dorința de a crea. Sau ar crea fără emoție. Sau ar transforma poezia în algoritm și simfonia în strategie.
Comentariu INU: Se pare că, pe cât ne îndepărtăm de finitudinea noastră umană, ne apropiem de extincție ca specie evoluată prin selecție naturală. Tabelul erelor evolutive ale unei civilizații inteligente prognozează că, orice civilizație inteligentă din universul de universuri, așa cum el este, poate evolua cel mult 5 ere, iar a șasea eră evolutivă va cuprinde apariția combinației malefic-destructive(CMD), decăderea și dispariția uneia din cele mai evoluate civilizații inteligente, din lumea noastră de lumi cerești.
„În binomul lui Newton, să substituim „a” și ”b” cu INU-inteligența natural-umană și IA/IAG, inteligența algoritmică, iar „n”semnificând gradul exponențial de dezvoltare al colaborativității dintre „INU” și „IA/IAG”, de forma (INU+IA/IAG)n. Pornind în dezvoltarea binomică cu exponentul „0” și ajungând la exponentul „5”, vom exprima sub formă matematic-exponențială colaborativitatea și evoluția inter-intelligence dintre INU și IAlg(cu conservarea identităților proprii, ale fiecăreia dintre aceste inteligențe)
Ehonism-creația de sine a omului, altfel decât prin procreație naturală.
Prima eră ehonică este(EHOON) și cuprinde începutul creației de sine a omului, altfel decât prin procreație naturală.
I. EN, era naturală; (a+b)0, unde „a” și ”b” semnifică INU și IA/IAG
II. EHON, era omului natural, (a+b)1
III. EHOON, era omului, omului natural, (a+b)2-prima eră ehonică
IV. EHOOON, era omului, omului, omului, omului natural, (a+b)3, a doua eră…
V. EHOOOON, era omului,…………omului natural, (a+b)4, a treia eră ehonică
VI. EHOOOOON, era omului,…………………………… omului natural, (a+b)5, a patra eră ehonică, era trans-extinctivă (ca trecere spre extincție), care coincide cu apariția manifestării combinației malefic – destructive(CMD), ce va culmina cu dispariția uneia din cele mai evoluate lumi cerești din universul de universuri și din lumea noastră de lumi cerești. Sfârșitul oricărei lumi cerești poate surveni în orice eră evolutivă, dar orice super-civilizație a universului nostru de universuri poate dăinui cel mult cinci ere evolutive, a șasea eră fiind era decăderii și dispariției.”
Co-creație INU-IAlg, Andrei Suman
