România riscă să piardă accesul la fonduri europene din cauza unui sistem administrativ învechit, incapabil să răspundă criteriilor și nevoilor actuale, avertizează deputatul Gigel Știrbu într-un comunicat dur, în care subliniază că semnalul vine direct din partea instituțiilor europene. Potrivit acestuia, structura administrativ-teritorială a țării, rămasă în mare parte neschimbată din perioada comunistă, pune în pericol capacitatea României de a absorbi finanțările puse la dispoziție de Comisia Europeană.
Deputatul atrage atenția că România se confruntă cu „sute de comune fără capacitate administrativă, primării care abia își acoperă cheltuielile de funcționare și orașe care nu îndeplinesc indicatorii minimi”. Din această perspectivă, modelul actual de organizare teritorială nu mai reflectă realitatea demografică și împiedică dezvoltarea, investițiile și absorbția fondurilor europene. Comparația cu alte state europene este una dură. Gigel Știrbu amintește că Polonia și-a modernizat administrația încă din anii ’90, ceea ce i-a permis ulterior să investească masiv în infrastructură și apărare. În schimb, România „încă încearcă să mențină funcționale primării din localități mai mici decât un bloc turn”.
Un argument suplimentar vine și din partea instituțiilor de control intern ale statului. Potrivit unui raport recent al Curtea de Conturi, doar 151 de comune din aproape 3.000 îndeplinesc criteriile legale pentru rangul actual, în timp ce restul depind aproape integral de transferuri de la bugetul de stat. „Asta nu este autonomie locală, ci întreținere artificială din bani publici”, subliniază deputatul.
Gigel Știrbu afirmă că modelul administrativ actual este „falimentar”, întrucât consumă resurse, blochează investiții și încetinește progresul. În opinia sa, România are nevoie de o discuție onestă despre o reformă administrativă care să aducă servicii publice funcționale, infrastructură accesibilă și o administrație eficientă, capabilă să atragă investiții. El subliniază că nu este vorba despre „desființări” sau „pierderi”, ci despre o reorganizare menită să ofere rezultate concrete oamenilor, nu birocrație suplimentară. „Reforma administrativă nu mai este un moft, ci o urgență națională”, transmite acesta, într-un apel la responsabilitate politică. România ar avea nevoie, spune deputatul, de lideri care să lase deoparte temerile electorale și să își asume schimbarea pe care „toată lumea o vede, dar prea puțini au curajul să o rostească”.
