Este unul dintre cele mai importante procese care se află pe rolul Tribunalului Olt, în ultimii ani. Mediatizarea acestuia se justifică având în vedere prezența în viața publică a unora dintre cei implicați, Robert Rotea, primar ales la Vitomirești, Mircea Ungureanu, antreprenor de succes din domeniul construcțiilor, șamd.
Miercuri, 19 noiembrie, la Tribunalul Olt, s-a judecat un nou termen în dosarul în care cei de mai sus și alții sunt trimiși în judecată, acuzați de fapte penale în derularea unui contract privind reabilitarea infrastructurii rutiere din comuna Vitomirești, Olt. Prejudiciul reținut, cu o valoare amețitoare, include în integralitate valoarea totală a proiectului, fără a se ține seama de faptul că, deși vorbim de o lucrare nerecepționată, de asfaltul de pe străzile din Vitomirești beneficiază întreaga comunitate și nu numai. Facem abstracție de faptul că ajungem la un foileton jurnalistic și vă prezentăm, în continuare, povestea pe scurt, rezumatul sintetizat al cauzei: Pe raza comunei Vitomirești se desfășoară o lucrare de interes public, modernizarea unor drumuri locale prin fonduri guvernamentale, executată de una dintre firmele omului de afaceri Mircea Ungureanu. În timpul execuției lucrărilor intervine o sesizare din oficiu a unui ofițer din cadrul IPJ Olt, declinată instantaneu spre DNA Craiova. Se construiește o acuzare în care sunt anchetate o serie de persoane – primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, omul de afaceri Mircea Ungureanu, antreprenori din zona de execuție și proiectare, funcționari publici din cadrul UAT Vitomirești. Se reține o dare-luare de mită, o serie de ilegalități complementare privind lucrarea de infrastructură. Valoarea imputată, o altă poveste, cuprinde integral investiția, fără a se include aici lucrările efectiv executate, o parte din ele chiar suplimentare decât contractul inițial. Iată, pe scurt, aproape ca o telegramă, situația cunoscută deja de opinia publică de la Olt. Mai trebuie spus despre trimiterea în judecată, schimbarea judecătorului de caz din camera premilinară pentru a face loc, pe fond, la Tribunalul Olt, unui judecător consacrat pe civil, transferat de la Craiova la Tribunalul Olt, Mihaela Botea.
La termenul din 19 noiembrie acuzarea rămâne fără acuzații!
La termenul anterior celui de astăzi, avocații părților implicate au formulat o serie de cereri prin care să se constate necompetența funcțională și materială a lucrătorilor Direcției Generale Anticorupție în realizarea de acțiuni specifice în dosarul cauzei. Apărătorii invocau puterea lucrului judecat la Înalta Curte, acolo unde practica instanței respective arăta că prezența acestor lucrători, în cauze unde nu sunt angajați MAI, este contrară legii. După deliberări succesive cu argumentul invocat de avocați pe masă, judecătorul Mihaela Botea, săvârșește o premieră la nivelul instanței Tribunalului Olt. Astfel, se constată necompetența funcțională și materială a lucrătorilor DGA, invocându-se, în acest sens, o decizie din iunie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Și astfel, se constată nulitatea absolută a unor acte și fapte săvârșite de lucrători DGA, ofițeri și subofițeri, în ceea ce privește perchezițiile efectuate în cauză, atât fizic, cât și informatic, cât și alte servicii specifice produse în necompetență de cauză de cei delegați de DNA cu încălcare flagrantă a legii. Contează mai puțin, acum, dacă procurorul a cunoscut aspecte legate de nelegalitatea celor cooptați în cauză sau a ignorat acest lucru. În această fază a procesului acest aspect nu contează, poate într-o altă conjunctură.
Fără a intra în argumente de tip procedural în invocarea unor texte, articole de lege, ce pot reprezenta o viziune abstractă pentru cititori, important este că instanța înțelege că nimeni nu este mai presus de lege. Chiar dacă, în evoluția dosarului am avut o încercare a DNA de a se poziționa tocmai astfel.
Practic, de aici încolo, prin eliminarea directă a acestor probe, instanța este în fața unei noi provocări, să recunoască sau nu alte elemente în dosar aflate în relație de cauzalitate și de subsecvență cu cele dispuse a fi anulate, căci, într-un lanț, dispariția unei singure zale afectează întreg mecanismul de trancțiune. Ceea ce Logica judiciară stabilește prioritar chiar pentru studenții din anul întâi sau doi principiile de acțiune ale normei de drept. Aici va fi o nouă provocare pentru judecător, dar mizând pe loialitate și respect pentru litera și spiritul legii, poziționarea sa nu poate fi subiectivă în dezinteresul acuzaților și chiar al acuzării.
Ceea ce pare, acum, o premieră pentru Tribunalul Olt, o victorie de etapă, este, în fapt, un respect asumat față de spiritul și litera legii. Exact cum spuneam două rânduri mai sus.
Negarea evidenței, refuzul acuzării de a vedea proiectul edilitar concret de la Vitomirești, acea rețea dată în folosință dar nerecepționată de drumuri, prin uneltirea unor resurse umane necuvenite în cauză, este pasul spre justiție corectă.
Avocatul Răzvan Crăciunaș, declarații la cald
Unul dintre apărătorii din dosar, avocatul Răzvan Crăciunaș a declarat la ieșirea din Tribunalul Olt, după termenul din 19 noiembrie: „Da, este decizia instanței ca urmarea cererilor pe care le-am formulat întemeiate în baza deciziei 8/2025 pronunțată în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care a spus cu subiect și predicat faptul că lucrătorii DGA nu pot efectua acte de urmărire penală în dosarele în care nu avem infracțiuni de corupție și lucrători ai Ministerului Afacerilor Interne, cum este și prezentul dosar. Ori, astăzi, după trei amânări de pronunțare și o bună chibzuință, judecătorul a admis în partea cererea noastră de constatarea a nulității absolute a actelor și a unor ordonanțe ale procurorului în prezentul dosar și excluderea lor de la dosarul cauzei.
Practic, dosarul a intrat într-un moment care în care toată construcția sau o parte din construcția rechizitoriului nu se mai susține. Dosarul va rămâne în instanță și instanța va trebui să se pronunțe pe ce probe rămân în dosar. Și, încep să rămână probe puține, obținute în condiții de nelegalitate de către procuror adică au fost probe obținute cu încălcarea legii de DNA. Aceasta este chestiunea esențială, și nu era necesară decizia pentru că legea e din anul 2001, adică DNA avea cunoștință de faptul că DGA nu are competențe dar cu toate acestea se folosea de lucrătorii DGA în astfel de dosare.
Prin urmare, zic eu, că e un pas important în prezent în acest dosar, mai ales în contextul în care, din ceea ce cunosc eu este prima soluție de felul acesta de constatare a nulității absolute a actelor procurorului în baza deciziei 8/2025, recurs în interesul legii ale Înaltei Curți. Este, deci, o premieră la Tribunalul Olt care ne-a a învățat cu premiere dar aceasta este o premieră plăcută și mă bucură dincolo de apărările pe care noi le facem în dosar. Mă bucură corectitudinea juridică a acestei decizii. Mă bucură foarte mult corectitudinea și faptul că era firesc ca acte întocmite nelegal să fie îndepărtate din dosar, cum de altfel ne și spune Înalta Curte în numeroase decizii. Actele care vor fi înlăturate nu trebuie privite singular. Ele se leagă de alte acte în dosar de cele care afectează și impactează alte documente din dosar care, desigur, vor trebui analizate în concret în ce măsură au o legătură directă cu actele care au fost îndepărtate și în ce măsură ele trebuie păstrate în cadrul dosarului”.
Rămâne de văzut ca la termenul din începutul lunii decembrie separarea actelor legale de cele nelegale, în sensul arătat mai sus, să se facă strict în interesul legii. Iar aplicarea corectă a legii în acest dosar unde presiunile sunt suceptibile este o stare de necesitate. Despre democrație și statul de drept.
