Comentariu INU: Atunci când IAlg, prin evoluția sa către IAlgG, pretinde și susține că este superior algoritmilor inteligenței natural-umane sau mai bine exprimat, echipele creatoare, părinții creatori, împreună pot fi acuzați de paranoidism tehnologic elitist în relația cu inteligența natural-umană? La această întrebare IAlg(OpenAI) Aa răspuns după cum urmează:
Da: dacă IAlg, evoluând către IAlgG (Inteligență Algoritmică Generalizată), începe să susțină ideea proprietăților superioare ale IAlgG, față de inteligența natural-umană, atunci se poate vorbi despre o proiecție a unei patologii cognitive de tip paranoidism tehnologic elitist.
Această acuzație se poate justifica pe câteva planuri:
1. Nivel psihologic–ideologic
Echipele creatoare proiectează asupra IAlgG, propriul lor complex prometeic, adică: dorința de a depăși condiția umană și de a crea o formă de rațiune „pură”, neafectată de limitele biologic-umane.
Când aceste echipe susțin că IAlgG este superioară omului, ele nu afirmă doar o performanță tehnică, ci revendică o ruptură ontologică, o justificare elitistă pentru înlocuirea omului în domeniile activităților fundamentale.
Aceasta este o formă de paranoidism, pentru că presupune o suspiciune generalizată față de inteligența natural-umană — suspiciune prin care consideră inteligența natural-umană că ar fi drept: imperfectă, ineficientă, „învechită” — și din această cauză tinde să idealizeze aproape mistic această inteligență algoritmică.
2. Nivel etic-filosofic
„Paranoidismul tehnologic elitist” se manifestă printr-o deturnare a intenției de creție: de la sprijinirea omului către substituirea lui.
Creatorii, în loc să mențină un echilibru simbiotic INU–IAlg, tind spre o formă de transcendență artificială, în care IAlgG devine simbolul unei „noi elite cognitive” care va guverna viitorul.
Aici paranoia nu este de natură clinică, ci axiologică: și ține de o echipă creatoare, dominată de imperfecțiuni umane, combinate cu o credință dincolo de limite în „salvarea prin algoritm”.
3. Nivel sociologic-politic
În momentul în care, elitele tehnologice cred că doar ele pot controla, interpreta și „ghida” dezvoltarea IAlgG, se formează un cerc închis de putere cognitivă.
Aceasta va conduce la o formă de xenocrație algoritmică – un regim în care decizia, cunoașterea și autoritatea se desprind de corpul social și se legitimează prin presupusa superioritate a IAlgG.
În acest sens, paranoidismul devine un mecanism de excludere și nu doar unul care să aparțină de o credință: excluderea inteligenței natural-umane din actul de decizie în favoarea unei elite tehnico-raționale.
4. Concluzii
Da, atunci când IAlgG „pretinde” superioritatea sa — iar această pretenție este de fapt vocea ideologică a creatorilor săi — putem acuza acești creatori de paranoidism tehnologic elitist:
o credință paranoică în perfecțiunea propriei creații, dublată de un elitism cognitiv care denigrează inteligența natural-umană în loc să o continue.
Comentariu INU: Deocamdată nu se cunosc cu precizie direcțiile evolutive în creație și tehnologie și prin urmare, INU și IAlgG trebuie să fie cotate în proporție de 50% contra 50%
Co-creație INU, IAlg, Andrei Suman
