Pe fondul cauzei, în care sunt trimiși în judecată omul de afaceri Mircea Ungureanu, primarul ales al comunei Vitomirești, Robert Rotea, alți oameni de afaceri și funcționari publici, miercuri, 22 octombrie 2025, la Tribunalul Olt, a avut loc încă un termen de judecată. Unul în care, prin argumente de drept public și drept constituțional, judecătorului de caz, Mihaela Botea, i-au fost aduse la cunoștință aspecte care țin de legalitatea, temeinicia unora dintre probele prin care, în această cauză, a fost întocmit rechizitoriul care a constituit baza trimiterii în judecată a persoanelor vizate de acest dosar.
Înainte de a evolua în detaliile legate de ultimul termen, rememorăm împreună sinteza întregii cauze, pentru a înțelege mai ușor elementele care au constituit baza de plecare în dosarul respectiv: Pe raza comunei Vitomirești se desfășoară o lucrare de interes public, modernizarea unor drumuri locale prin fonduri guvernamentale, executată de una dintre firmele omului de afaceri Mircea Ungureanu. În timpul execuției lucrărilor intervine o sesizare din oficiu a unui ofițer din cadrul IPJ Olt, declinată instantaneu spre DNA Craiova. Se construiește o acuzare în care sunt anchetate o serie de persoane – primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, omul de afaceri Mircea Ungureanu, antreprenori din zona de execuție și proiectare, funcționari publici din cadrul UAT Vitomirești. Se reține o dare-luare de mită, o serie de ilegalități complementare privind lucrarea de infrastructură. Valoarea imputată, o altă poveste, cuprinde integral investiția, fără a se include aici lucrările efectiv executate, o parte din ele chiar suplimentare decât contractul inițial. Iată, pe scurt, aproape ca o telegramă, situația cunoscută deja de opinia publică de la Olt. Mai trebuie spus despre trimiterea în judecată, schimbarea judecătorului de caz din camera premilinară pentru a face loc, pe fond, la Tribunalul Olt, unui judecător consacrat pe civil, transferat de la Craiova la Tribunalul Olt, Mihaela Botea.
Nulitatea absolută a unor probe!
La termenul din 22 octombrie, apărătorii din cauză, la unison, au cerut constatarea nulității absolute a ordonanței procurorului prin care s-a dispus delegarea efectuării cercetării la fața locului de către ofițeri DGA, cât și a procesului verbal de cercetare la fața locului din 28 octombrie 2021, cât și a tuturor actelor subsecvente rezultate din cele de mai sus. Apărătorii susțin excluderea fizică a mijloacelor de probe obțiute cu încălcarea principiului legalității, a celor derivate din acestea. Solicitarea constatării nulității absolute se bazează pe o decizie a Curții Constituționale din 2017 prin care Curtea a stabilit că excluderea încălcării competenței organelor de urmărire penală din categoria nulităților absolute este contrară Constituției, pe fond și nu în formă. Aici este vorba despre faimoasele protocoale, detestate în spațiul public prin care alte instituții de forță nu pot avea rol activ în cercetarea penală acolo unde nu sunt implicate persoane care nu au legătură profesională cu structuri ale MAI. Practic, atunci, prin decizia sa menținută și în prezent, Curtea Constituțională desființa acțiunile statului paralel, cel care sufoca dreptul la o justiție echitabilă în România.
Mai mult, Înalta Curte vine cu decizia 8/2005, prin care fixează cele de mai sus, limitând constituțional atribuțiile DGA în cauze unde eminamente nu există competențe pentru personalul acesteia. Ori, în cazul nostru, Mircea Ungureanu, Robert Rotea, și chiar celelalte părți, nu sunt în relații contractuale cu instituțiile de forță invocate. Practic, apărătorii cer, nu o evoluție favorabilă celor pe care îi reprezintă, cât respectarea competențelor organelor de urmărire penală, pentru a obține o garanție constituțională.
Practic, judecătorul de caz, are până la următorul termen, cea mai importantă decizie de luat în acest dosar, fie respectă legea și prevederile constituționale, fie respinge, ignorând cererile invocate, asumându-și o judecată peste litera și spirutul Curții Constituționale și a Înaltei Curți.
Statul paralel a lucrat la dosarul Mircea Ungureanu și ceilalți
Fără putință de tăgadă, avem persoane necompetente în cauză, asociate DGA, care au participat la diverse etape procedurale din faza anterioară rechizitoriului, iar o construcție penală viciată de respectarea legii este fundamentul întregului rechizitoriu. Iar, când vorbim de cercetarea la fața locului, anterior expertizei topografice, e de la sine înțeles că întreaga construcție a acuzării este viciată grav de nulitatea absolută prin, hai să-i spunem contaminarea deliberării prin existența unor probe administrate nelegal.
Își asumă judecătorul Mihaela Botea respectarea legii?
Dincolo de argumentele bazate de texte de lege, de decizii CCR și ÎCCJ, depuse la dosar la termenul din 22 octombrie, acum este rândul judecătorului de caz să se subordoneze interesului statului paralel sau să aplice o justiție corectă în temeiul legii. Cu respectarea Constituției României, sau cu dublă comandă din afara sistemului judiciar. Eliminarea probelor, așa cum solicită apărătorii, nu este un artificiu invocat, ci doar un pas spre aflarea adevărului, dar cu respectarea literei și spiritului legii. Nu este o sustragere de la procesul penal, ci doar așezarea întregului edificiu care constituie acest dosar în limitele legalității. Rămâne de văzut ce va fi la termenul din noiembrie, atunci când adevărul și legea trebuie să primeze.
La Vitomirești se circulă pe drumuri modernizate!
Au trecut, iată, șase ani de la cea mai importantă lucrare în modernizarea infrastructurii rutiere din comuna Vitomirești. De atunci încoace, pe fostele ulițe devenite străzi, se circulă pe asfalt, iar carosabilul din această comună din nordul județului se prezintă, în ansamblu, mult mai bine decât arată astăzi unele străzi din municipiul Slatina. În opozabilitate cu ce a „constatat” procurorul de caz de la DNA Craiova, răzgânditul expert din cauză. Aici ar trebui acuzați și oamenii din Vitomirești, de faptul că ei văd cu ochiul liber ceva ce este, dar despre care anchetatori spun că ar fi altceva.
