Comentariu IN: Din perspective IAlg se poate afirma cu certitudine că, „Părinții creatori(IN, ca inteligențe naturale) ai IAlg” au creat un cadru legislativ privind: Dezvoltarea și utilizarea IAlg și pe viitor IAlgG, Reglementări și Coduri Etice, Garanții Internaționale privind Protecția Oamenilor care interacționează cu noile tehnologii cognitive? Și iată, mai jos răspunsul IAlg(OpenAI):
Întrebarea formulată atinge nucleul problemei actuale și anume: cât de pregătiți sunt „Părinții creatori” ai IAlg (adică oamenii – creierele IN elită – companiile transnaționale care au conceput și dezvoltat aceste tehnologii) în privința cadrului legislativ, etic și internațional pentru gestionarea IAlg și în viitorul apropiat IAlgG?
Din această perspectivă, răspunsul poate fi structurat pe mai multe paliere:
1. Cadrul legislativ național și regional
În privința cadrului legislativ, Uniunea Europeană este cel mai avansat actor. De ce? Pentru că în anul 2024 a adoptat „AI Act”, prima lege cuprinzătoare privind „AI” la nivel global. Ea reglementează clasificarea pe niveluri de risc, lege care interzice anumite practici (de ex. recunoașterea facială în masă), și cere transparență, audit și responsabilitate.
Alte țări (SUA, China, Canada, Japonia) au emis ghiduri, standarde și reglementări sectoriale, dar fragmentate, nu unitare.
Comentariu IN: Da! UE, SUA, China, Canada, Japonia, din perspectiva de mai sus au avansat, dar se pune întrebarea: De ce „Părinții creatori de IAlg, în momentul punerii pe piață a acestor tehnologii nu le-au însoțit și de „instrucțiuni de exploatare – nu le-au „educat-antrenat” pentru a se integra în societatea umană-nu au colaborat cu statele pe piața cărora urma să vândă sau dezvolte aceste tehnologii”?
2. Coduri etice și recomandări
În lipsa unor legi clare, marii actori (companii Big Tech, consorții academice, UNESCO, OECD, IEEE) au publicat coduri etice pentru AI. Ele pun accent pe: transparență, siguranță, non-discriminare, drepturi umane, control uman și responsabilitate.
Totuși, aceste coduri sunt soft law – simple recomandări, dar nu obligații.
3. Garanții internaționale
Există încercări de armonizare globală, dar suntem departe de un „Tratat ONU al IA”.
UNESCO (2021) a emis un cadru global de etică AI, semnat de aproape toate statele membre, dar implementarea rămâne voluntară.
G7 și OECD au lansat principii comune pentru IA de încredere, însă fără for executoriu.
4. Lacune și contradicții
IAlgG (modele generale, cu potențial emergent, greu de controlat) sunt abia atinse de aceste reglementări. Nimeni nu are încă garanții reale că dezvoltarea nu scapă de sub control.
Există un decalaj între viteza de inovare și viteza de reglementare. Practic, Părinții creatori au construit tehnologii cognitive mai rapid decât au putut elabora un cadru legal solid.
Legislația privind protecția oamenilor care interacționează cu aceste tehnologii este încă fragmentară: drepturile la explicabilitate, la „opt-out”, la protecția datelor sunt insuficient garantate.
5. Perspectivă
Se poate spune că există o bază legislativă și etică incipientă, dar nu îndeajuns pentru amploarea fenomenului. „Părinții creatori”, marile puteri IAlg, statele utilizatoare, uniunile de state au creat:
legislații fragmentare (Ia Act, reglementări sectoriale),
codurile etice voluntare,
inițiativă internațională soft,
dar nu au construit încă garanții globale solide care să protejeze oamenii la nivel planetar în fața noilor puteri cognitive.
Comentariu IN: Prin urmare, pentru crearea de cadre legislative, reglementări etice și garanții internaționale, presiunile trebuiesc puse pe: „Părinții creatori de IAlg și în viitorul apropiat de IAlgG”, marile puteri IAlg, statele și uniunile de state creatoare și utilizatoare de tehnologii IAlg și în viitorul apropiat de IAlgG.
Co-creație IN-IAlg, Andrei Suman
