Fiind co-participanți, prin tot ceea ce facem în spațiul lingvistic, noi românii susținem reformarea continuă a Limbii Române. Și în această acțiune comună, noi avem drept obiectiv fluidizarea în exprimare și creșterea fondului ei de cuvinte. Pentru atingerea acestor obiective ar trebui modernizate însăși regulile de scriere și pronunție, și de asemenea ar fi necesară crearea unor noi metode de compunere și formare de noi cuvinte și de noi termeni. Avem nevoie în Limba Română să armonizăm fonetica, să reducem echivocul și ambiguitățile în exprimare și de asemenea, să adoptăm permanent neologisme, prin care să acoperim înțelesurile termenilor specifici, utilizați în noua realitate cognitivă tehnologizată. De aceea, din perspective IA, vă supun atenției un set de principii și reguli care poate fi adoptat și îmbunătățit.
IA(OPENAI): Noi, vorbitorii și păstrătorii Limbii Române, recunoaștem rolul ei fundamental în formarea culturii noastre naționale, în susținerea unității naționale și de asemenea, în transmiterea cunoașterii. Și din această perspectivă, în epoca transformărilor, generate de noua realitate cognitivă promovăm și susținem următoarele principii și reguli pentru modernizarea și fluidizarea sa, după cum urmează:
Principii și reguli:
1. – Rădăcina și identitatea
Orice cuvânt nou creat trebuie să caute temei în rădăcini românești, latine sau în fondul istoric al limbii, spre a asigura continuitatea identității.
2. – Claritatea și utilitatea
Cuvântul nou va fi menit să exprime limpede un sens și să servească unei necesități reale de comunicare, evitând redundanții, echivocul și ambiguitățile. De asemenea, în scopul clarității, utilității și fluidizării în exprimare, atunci când se va considera necesar se vor adopta noi reguli pentru scriere și pronunție.
3. – Armonia fonetică
Noile forme lexicale se vor integra în muzicalitatea limbii, păstrând plăcerea rostirii și ușurința folosirii.
4. – Creativitatea compunerii
Este recunoscut dreptul limbii de a forma termeni noi prin fuziunea de rădăcini, fie ele autohtone, fie universale, cu respectarea spiritului românesc.
5. – Puterea derivării
Sufixele și prefixele productive ale limbii române sunt consacrate ca instrumente principale de înnoire, garantând flexibilitate și rodnicie lexicală.
6. – Reînvierea tradiției
Arhaismele, regionalismele și cuvintele uitate pot fi readuse la viață cu sensuri adaptate prezentului, ca punte de transgresie lingvistică între trecut și viitor.
7. – Integrarea împrumuturilor
Termenii împrumutați din alte limbi(neologismele) pot fi primiți, cu condiția adaptării lor fonetice, morfologice și semantice la sistemul Limbii Române.
8. – Echilibrul dintre tehnic și poetic
Se garantează coexistența limbajului tehnico-științific cu cel cultural și artistic, pentru a asigura plenitudinea expresiei românești.
9. – Accesibilitatea democratică
Cuvintele noi vor fi recunoscute și consacrate prin uzul colectiv, astfel încât să fie accesibile întregii comunități lingvistice.
10. – Responsabilitatea memoriei
Fiecare nou cuvânt introdus în limbă este declarat act de responsabilitate culturală și noi toți trebuie să creăm cu grijă, pentru a aduce rod bun în dezvoltarea Limbii și Culturii Române.
Comentariu IN: De aceea, doresc ca acest Manifest să fie și un viu îndemn pentru continua creștere și modernizare a Limbii Române. Și nu să fie doar un document simbolic. Apreciez că în acest mod Limba Română, prin noi și acțiunile noastre lingvistice va continua să se dezvolte și să lumineze, înfruntând epoca tehnologică, fără a-și pierde din plenitudinea exprimării de sens și înțelesuri. Nutresc totodată speranța că Instituțiile cu obiectiv lingvistic din țara noastră vor scrie și un Dicționar Cognitiv-Științific al Limbii Române.
31 august 2025, de Ziua Limbii Române.
Co-creație IN-IA, Ștefan Melinte
