Comentariu IN: Pentru că este aplicată diferit în funcție de persoană, de grupul, contextul sau interesul implicat, această dublă măsură încalcă regulile și datorită acestui fapt este o practică nedreaptă și neconformă cu principiul egalității de șanse. Este evaluată și drept o formă subtilă(sau uneori evidentă)de injustiție, favoritism sau discriminare. Vă supun atenției câteva aspecte despre forme de aplicare a dublei măsuri sau a dublului standard în: justiție, administrație, în aplicarea regulilor de comportament social, în educație și școală, în media și rețelele sociale, după cum urmează:
1. În justiție: tratament diferit pentru aceeași faptă
Un politician corupt primește o pedeapsă simbolică sau scapă, în timp ce un cetățean obișnuit este condamnat dur pentru o faptă minoră.
Ex: Dacă doi oameni comit evaziune fiscală, dar doar cel fără conexiuni este anchetat.
Aceasta este o practică neconformă pentru că încalcă principiul egalității în fața legii.
2. În administrație sau instituții publice
O firmă „de casă” câștigă contracte publice pe bandă rulantă, fără să respecte criteriile, în timp ce altele sunt respinse pentru mici inadvertențe.
Sau: două persoane aplică pentru o funcție publică; una este acceptată pe pile, cealaltă respinsă, deși are calificări mai bune.
Aceasta subminează meritocrația și creează discriminare instituționalizată.
3. În aplicarea regulilor de comportament social
Un protest este considerat „periculos” și reprimat dacă este organizat de opoziție, dar „democratic” și permis, dacă e organizat de putere.
Presa independentă este acuzată de „manipulare”, în timp ce presa partizană este protejată, deși comite aceleași abateri.
Aceasta reflectă o dublă măsură politică, adesea mascată sub pretexte legale.
4. În educație și școală
Elevii favoriți ai profesorilor primesc note mai mari la aceleași lucrări decât ceilalți.
Sau: elevii din medii privilegiate primesc tratament diferit la examene, concursuri sau burse.
Aici, dublul standard afectează profund încrederea în sistemul educațional.
5. În media și rețele sociale
Un comportament este blamat sau ridiculizat dacă aparține unei minorități, dar tolerat sau trecut cu vederea atunci când vine de la un „influencer” sau vedetă.
Sau: o afirmație este cenzurată când aparține unei persoane „incomode”, dar permisă când vine de la o sursă favorizată.
Aceasta creează un climat de manipulare și erodează libertatea de exprimare egală.
Calea corectă: Aplicarea măsurii unice
Principiul corect: Toți cetățenii, grupurile sau instituțiile trebuie să fie supuși acelorași reguli, tratament și sancțiuni, indiferent de statut, origine, apartenență politică sau economică.
Consecințele negative ale aplicării dublei măsuri:
Pierderea încrederii în justiție, instituții, școală, presă sau stat.
Radicalizarea societății : oamenii văd nedreptatea și devin cinici sau agresivi.
Dezvoltarea corupției și rețelelor de influență.
Dispariția meritului și a responsabilității.
Concluzii:
Aplicarea dublei măsuri este o practică profund-neconformă cu principiile democratice, morale și juridice ale unei societăți sănătoase. Indiferent de domeniu – justiție, administrație, educație sau presă – normele trebuie să fie uniforme, transparente și aplicate egal, altfel vor genera inechitate, polarizare și declin instituțional.
Comentariu IN: Aplicarea dublei măsuri sau a dublului standard este o procedură și practică neconformă constituțional cu Titlul II-Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale; art. 16(Egalitatea în drepturi),aliniatele: 1,2,3,4. Din această perspectivă, chiar dacă în Constituție sunt prevăzute elemente ale principiului egalității în drepturi și principiului egalității de șanse totuși, deoarece indivizii nu învață și nu se adaptează la noile evoluții tehnologice, deși au șanse egale constituțional, în viitorul apropiat ne vom confrunta cu noțiunea de segregare cognitivă. Și segregarea cognitivă va determina schimbări în conținutul termenului de democrație și va favoriza tranziția spre epistocrație (conducerea societății de către cei ce știu, vor și pot), concomitent cu marginalizarea și restrângerea unor drepturi și libertăți constituționale, pentru cei care nu se adaptează noilor evoluții tehnologice din societatea noastră.
Co-creație IN-AI
Ștefan Melinte
