Mediatizarea termenelor succesive din procesul în care părți sunt primarul ales al comunei Vitomirești, Robert Rotea, omul de afaceri Mircea Ungureanu, funcționari publici, oameni de afaceri, este o stare de necesitate pentru a arăta mecanismul prin care funcționează, paralel cu justiția și dreptatea, sistemul de resort din România. Dacă în acest caz prezența unor apărători de înaltă ținută profesională pune presiune pe sistemul de justiție, oare în alte spețe, unde parțile se rezumă la apărare superficială, nu ne îndreptăm cumva spre o aplicare a legii arbitrară, fără a se ține seama de prezumția de nevinovăție, dreptul la libertățile fundamentale consacrate de norma europeană și legislația românească în materie.
În condițiile separației puterilor în stat, independența justiției devine la un moment dat periculos pentru statul de drept o dictatură a sistemului unde argumentele pică unul câte unul, în fața unor judecăți ce tind să devină sentințe înainte de pronunțarea finală.
Repetițio. Povestea pe scurt a cauzei
Pe raza comunei Vitomirești se desfășoară o lucrare de interes public, modernizarea unor drumuri locale prin fonduri guvernamentale, executată de una dintre firmele omului de afaceri Mircea Ungureanu. În timpul execuției lucrărilor intervine o sesizare din oficiu a unui ofițer din cadrul IPJ Olt, declinată instantaneu spre DNA Craiova. Se construiește o acuzare în care sunt anchetate o serie de persoane – primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, omul de afaceri Mircea Ungureanu, antreprenori din zona de execuție și proiectare, funcționari publici din cadrul UAT Vitomirești. Se reține o dare-luare de mită, o serie de ilegalități complementare privind lucrarea de infrastructură. Valoarea imputată, o altă poveste, cuprinde integral investiția, fără a se include aici lucrările efectiv executate, o parte din ele chiar suplimentare decât contractul inițial. Iată, pe scurt, aproape ca o telegramă, situația cunoscută deja de opinia publică de la Olt. Mai trebuie spus despre trimiterea în judecată, schimbarea judecătorului de caz din camera premilinară pentru a face loc, pe fond, la Tribunalul Olt, unui judecător consacrat pe civil, transferat de la Craiova la Tribunalul Olt, Mihaela Botea. Au urmat termene atât în fond, cât și pe măsura controlului judiciar impus unor părți din cauză, dispus de procuror pe durata anchetei.
Un control judiciar care depășește trei ani de la data constituirii!
În iunie 2022, organul de anchetă dispune față de Ungureanu Mircea, cât și față de alte părți din dosar, instituirea controlului judiciar pe durata anchetei penale. Se reține dinspre acuzare faptul că lucrările de la Vitomirești privind modernizarea infrastructurii rutiere sunt, când neconforme, când inexistente. Apare un expert angajat de acuzare care după un rateu certifică, subiectiv, ceea ce voia acuzarea să rețină. Practic, în cauză, se instituie o măsură restrictivă, menită să ofere acuzării siguranța că nimeni nu se va sustrage de la ancheta penală. Și, pe parcursul acesteia, ulterior și în timpul procesului penal aflat pe fond, la Tribunalul Olt, totul decurge în conformitate cu normalitatea judiciară. Nu se cer amânări pe motive de procedură, prezența la fiecare termen este o dovadă că adevărul este vizat în acest proces, atât de judecător, cât și de părți. Deasupra, de peste trei ani există măsura controlului judiciar, ceea ce înseamnă o restrângere de drepturi și libertăți, deși ancheta penală a fost finalizată prin rechizitoriu și trimiterea în judecată. Chit că în acest timp proiectul „Modernizare infrastructură rutieră locală, comuna Vitomirești, județul Olt”, este o certitudine folosită de locuitorii din comună și nu numai. Culmea, se circulă pe niște drumuri de asfalt care nu există în opinia procurorului!
În pofida elementelor de noutate depuse la ultimul termen dintre care declarațiile contrare acuzării ale unui martor expert, povestea reținută de justiție este intangibilă. Pare să nu conteze că drumurile sunt conforme, potrivit declarației acestuia, iar din această perspectivă acuzarea insistă asupra unui control judiciar care a depășit deja 60 la sută din perioada maximă admisă de lege.
Măsura preventivă a controlului judiciar și gluma cu durata rezonabilă
De peste trei ani această măsură a controlului judiciar limitează drepturi fără ca la temeiul acestora să apară argumente care să susțină decizia inițială. Părțile vin la proces, iar toate solicitările procesuale au fost achitate cu bună credință și fără a tegiversa cauza. În pofida acestor evidențe a bunei credințe, Mircea Ungureanu rămâne sub un control judiciar care pare că deja încalcă principiul proporționalității, cel care trebuie să asigure echilibrul între necesitatea protejării ordinii publice și garantarea libertăților individuale. Asta, în timp ce, pe spețe asemănătoare, la CEDO, în diverse cauze instanța a arătat că durata excesivă a măsurilor preventive, chiar și a celor neprivative de libertate, constituie o încalcare a drepturilor fundamentale în lipsa justificării obiectivă și rezonabilă pentru menținerea acestora. Fără elemente noi, fără stări de excepționalitate, controlul judiciar a intrat, în această speță, în zona unui fundament pentru o posibilă ante pronunțare la fondul cauzei.
În alte situații când se dispune măsura controlului judiciar, pentru fapte grave, săvârșite cu violență sau împotriva ordinii constituționale, din spețe găsite pe portalul public, controlul judiciar, în raport de măsurile dispuse, se diluează și se pierde finalmente după câteva termene sau câteva luni de la dispunerea inițială. Iar, în acest caz, Mircea Ungureanu nu a omorât pe nimeni, plastic vorbind! Deși e pedepsit prin menținerea măsurii inițiale.
Când instanța nu ține seama de ceea ce tot ea a dispus
În iunie 2022, onor Curtea de Apel Craiova a motivat măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune prin necesitatea de a asigura buna desfășurare a urmăririi penale! Rechizitoriul se încheia patru luni mai târziu, pe 26 octombrie 2022. Controlul judiciar există și astăzi, deși nu au apărut elemente care să schimbe și să mențină dispunerea sa. În octombrie 2025 se împlinesc trei ani, iar în acest caz pare că justiția nu e sinonimă cu dreptatea și pune la colt idealul de echitate, fundament esențial în orice raport juridic. Justiția ocrotește fiecare persoană, stabilește proporția dintre interese pentru a asigura fiecăruia libertatea în contextul libertății tuturor, un principiu ignorat de peste trei ani, blocând prin anularea acestuia libertatea de mișcare, îngrădind nejustificat, nesocotind caracterul excepțional al măsurii, încălcând chiar, cum spuneam anterior, prezumția de nevinovăție, afectând drepturi esențiale cum este cel la muncă și la libera circulație.
Fără a fi retoric, următorul punct de vedere, sinteză a celor de mai sus, poate fi rezumat astfel: cui folosește subordonarea unor drepturi fundamentale în cazul Mircea Ungureanu? Justiției adevărate, în niciun caz!
O recuzare temeinic fundamentată, a prioric respinsă
Cererea de recuzare aflată pe rolul Curții de Apel Craiova, vizând judecătorii cauzei, în speța de mai sus solicitată pe baza suspiciunii că imparțialitatea instanței este afectată, respectiv instanța s-a mai pronunțat cu privire la legalitatea și temeinicia măsurilor preventive cu alte soluționări anterioare, a fost respinsă pe 29 iulie 2025. Chit că magistrații în cauză au dispus anterior menținerea măsurilor respective. Căci, practic, judecătorii sunt chemați într-o perioadă foarte scurtă de timp să se pronunțe asupra cererilor consecutive, respectiv contestația împotriva măsurilor preventive, fiind înfrânt principiul imparțialității fundamentându-se anticipat o pronunțare mai multe decât previzibilă, în absența unei dezbateri reale și efective, creându-se un dezechilibru legat de imparțialitate, însă, în pofida argumentelor, instanța dispune… nefondate contestațiile formulate de Robert Rotea și Mircea Ungureanu. Atât de nefondate, pe atât de arbitrare fiind deciziile luate.
Fără a fi un alt element retoric, următorul punct de vedere care încheie acest articol, se rezumă doar în contextul în care pare că peste trei ani de control judiciar sunt doar niște termene de presiune constantă, parte dintr-un război psihologic, unul în care bătăliile nu se termină aici.
