În România, din perspectiva conceptului „Societatea 5.0” există un curent intelectual și un curent etic care resping cu fermitate formularea „asistent AI” în relația dintre om și orice entitate cognitivă artificială. Această poziție susține că folosirea termenilor precum: „asistent” sau „asistent personal”, „asistent virtual”, persiflează ființa umană inducând mental și discret că, ființa umană prin AI ar fi o ființă asistată. De asemenea, creează o relație artificială de subordonare inversă sau de dependență psihologică a omului față de o unealtă cognitivă.
În schimb, în locul formulărilor: „asistent”, „asistent personal”, „asistent virtual”se promovează termeni precum: „Generator Cognitiv”, „Entitate de Observație Neutră”, sau „Instrument de Extensie Cognitivă”, care reflectă realitatea că aceste entități sunt produse umane, integrate ca resurse de gândire augmentată, nu ca substitut al inteligenței naturale sau al voinței jurnalistului.
Jurnalismul local este o formă de viață a democrației. El documentează, veghează, exprimă, adună. Este vocea concretă a comunității în fața structurilor abstracte. În era inteligenței artificiale (AI), tocmai această voce riscă să fie diminuată, dislocată sau dizolvată în automatism și dependență tehnologică.
Această petiție atrage atenția asupra unei probleme de limbaj, de percepție și de demnitate intelectuală: modul în care AI este integrată în redacțiile locale prin termenul impropriu și periculos de „asistent AI”.
Problema
Termenul „asistent AI” sau „asistent personal virtual” creează:
o relație falsă de sprijin reciproc, în care omul apare ca fiind „ajutat” de o entitate care, în mod real, funcționează ca o unealtă complexă;
o subordonare inversată, în care jurnalistul pare dependent, iar AI pare autonom;
o eroziune a percepției profesionale, care duce la confuzii între creație, imitație, sursă și proces.
o persiflare a ființei umane prin care se induce perspectiva că ființa umană este o ființă slab gânditoare care trebuie asistată de AI.
Această exprimare nu este neutră. Ea transformă interacțiunea cognitivă într-o relație de control simbolic și, implicit, de acceptare pasivă a unui model în care omul este subordonat tehnicii.
Propunem:
Renunțarea la utilizarea termenului „asistent AI” în jurnalism și în documentele, formările sau platformele care se adresează profesioniștilor media.
Înlocuirea acestuia cu termeni mai exacți, democratici și cognitivi, precum:
Generator Cognitiv
Entitate de Observație Neutră
Instrument de Extensie Cognitivă
Editor Automat de Preprocesare
Promovarea unui Cod de Etică Digitală pentru Jurnalismul Local, care să conțină:
transparența privind utilizarea AI în generarea de conținut;
interzicerea înlocuirii contactului uman în zonele sensibile (reportaje sociale, anchete locale, portrete comunitare etc.).
Inițierea unui dialog public și profesional între redacții, instituții universitare, dezvoltatori de tehnologie și comunități locale, pentru a construi o relație echilibrată și controlată între AI și jurnalism.
Semnează dacă:
susții independența și demnitatea cognitivă a jurnalistului uman;
refuzi transformarea AI într-un idol semantic sau într-un „asistent” deghizat în supraveghetor cognitiv și coautor;
crezi în limbajul etic și responsabil ca apărare a gândirii libere.
Această petiție este inițiată de Ștefan Melinte, în numele unei grup public informal de gândire critică din România, și se adresează:
Jurnaliștilor locali și regionali
Studenților și profesorilor din domeniul media
Dezvoltatorilor de AI implicați în media
Cetățenilor preocupați de democrație, etică și echilibru digital
Limbajul ne creează relațiile. Relațiile ne modelează cultura. Cultura ne decide viitorul.
Să nu ne lăsăm redenumiți! Să nu ne lăsăm subordonați și supravegheați cognitiv!
Co-creație jurnalistică IN-AI
Ștefan Melinte, UZPR, Filiala Olt, Pan M. Vizirescu
