Pe rolul Tribunalului Olt, instanță competentă în judecarea mega procesului în care sunt trimiși în judecată Robert Rotea, primar ales al comunei Vitomirești, omul de afaceri Mircea Ungureanu, funcționari ai statului, alți oameni de afaceri, ingineri, proiectanți, pe 11 iulie are loc un termen decisiv în judecata de fond a respectivei cauze. Judecătorul de caz, Mihaela Botea, trebuie să ia o decizie decisivă privind evoluția cauzei, aflarea adevărului într-un dosar complex legat de modul cum, pe raza comunei Vitomirești, surse financiare atrase din bugetul național, s-a executat cea mai mare lucrare de pe raza localității privind modernizarea infrastructurii rutiere locale. Aici, nu e vorba obligatoriu de curaj al magistratului, de un afront al judecătorului față de rechizitoriul întocmit de procurorul de caz, ci, pur și simplu, administrarea unei noi probe poate fi decisivă în raport cu actuala stare, de fapt, din dosarul în cauză.
Chiar dacă, până acum, am acordat spații largi modului de instrumentare a cauzei la termenele anterioare, se cuvine să repetăm, în sinteză, povestea pe scurt a acestui mega dosar penal, cel mai important aflat pe rolul instanțelor oltene.
Iată povestea pe scurt a dosarului
Pe raza comunei Vitomirești se desfășoară o lucrare de interes public, modernizarea unor drumuri locale prin fonduri guvernamentale, executată de una dintre firmele omului de afaceri Mircea Ungureanu. În timpul execuției lucrărilor intervine o sesizare din oficiu a unui ofițer din cadrul IPJ Olt, declinată instantaneu spre DNA Craiova. Se construiește o acuzare în care sunt anchetate o serie de persoane – primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, omul de afaceri Mircea Ungureanu, antreprenori din zona de execuție și proiectare, funcționari publici din cadrul UAT Vitomirești. Se reține o dare-luare de mită, o serie de ilegalități complementare privind lucrarea de infrastructură. Valoarea imputată, o altă poveste, cuprinde integral investiția, fără a se include aici lucrările efectiv executate, o parte din ele chiar suplimentare decât contractul inițial. Iată, pe scurt, aproape ca o telegramă, situația cunoscută deja de opinia publică de la Olt. Mai trebuie spus despre trimiterea în judecată, schimbarea judecătorului de caz din camera premilinară pentru a face loc, pe fond, la Tribunalul Olt, unui judecător consacrat pe civil, transferat de la Craiova la Tribunalul Olt, Mihaela Botea. Au urmat termene atât în fond, cât și pe măsura controlului judiciar impus unor părți din cauză, dispus de procuror pe durata anchetei.
Prin rechizitoriul de trimitere în judecată, urmare a unei expertize unilaterale, comandată și agreată de DNA, se ignoră stadiul fizic al investiției, una care, astăzi, deja generează confort și este folosită de locuitorii comunei Vitomirești.
Despre expertiză, cheia procesului, momentul decisiv este 11 iulie
Încă de la termenele anterioare, apărătorii părților au pus la îndoială veridicitatea expertizei întocmită de expertul desemnat de DNA, domnul Ciubotarenco, se întâmpla asta la termenul din 13 noiembrie 2024, când Mircea Ungureanu a contestat probatoriul, construit pe expertiza dispusă, plătită și însușită de DNA. Neadministrarea unei probe noi, o altă expertiză, neutră, dispusă și acceptată de instanță, de data asta, ar însemna încălcarea dreptului la un proces echitabil, căci codul de procedură penală stabilește o delimitare a competențelor organelor de cercetare penală față de instrumentele folosite în stabilirea punerii în mișcare a acțiunii penale și, ulterior, de admitere a rechizitoiului, cel care a generat trimiterea părților în judecată. Pentru o justiție dreaptă, săvârșită imparțial, readministrarea probei trebuie să arăte instanței ceea ce este, de fapt, și la Vitomirești: drumurile există, sunt practicabile, iar această stare de fapt, demontrază expertiza fundament a acuzării unde starea fizică a investiției este ignorată totalmente. Aici, judecătorul de caz trebuie să-și afirme independența și să admită solicitarea unei noi expertize, atât din punct de vedere al laturii penale, cât și al celei civile unde, la calcularea prejudiciului, s-a ignorat, de fapt, total, starea drumurilor executate în comuna Vitomirești de firma omului de afaceri Mircea Ungureanu. Practic, nodul gordian al întregului dosar stă, exprimându-ne într-un limbaj comun, în constatarea, de fapt, a situației reale, care pare a fi alta decât cea din înscrisurile comandate expertului Ciubotarenco de procurorul de caz de la DNA.
O construcție viitoare a dosarului poate schimba capetele de acuzare
Mircea Ungureanu este îndreptățit să obțină de la instanță această expertiză acceptată de procedura penală pentru a se indentifica străzile asfaltate, suprafețele acestora și dacă ele sunt conforme proiectului tehnic. Aceste detalii, menite să ofere judecătorului o imagine clară asupra stării de fapt, dacă mai adăugăm și conformitatea straturilor de asfalt, fundație, sunt necesare judecății drepte pentru că altfel cuvântul acuzării, fără a avea și opinia de apărare a celor trimiși în judecată, nu constituie fundamentul unei judecăți drepte, iar asta înfrânge principiul prezumției de nevinovăție. Dacă mai punem la socoteală și termenele anterioare, când au fost audiați diverși martori, exemplu Radu Luca, investit cu autoritatea competentă de la Inspectoratul de Stat în Construcții, dacă mai ținem seama și de poziția Institutului CESTRIN, prin expertul Mușatescu, admiterea unei solicitări este, în primul rând, în favoarea judecătorului de caz, înainte de a fi utilă părților solicitante. Iar, de aici încolo, părțile beneficiază de poziționarea în egalitate în fața judecătorului, eliminând întru totul poziția preconcepută în care procurorului de caz i se dă aprioric mai multă greutate decât acuzaților și apărătorilor în caz.
Are curaj judecătoarea Mihaela Botea?
În fața acestei situații, având în vedere depozițiile martorilor de până acum, dovezile indubitabile de subiectivitate ale expertului Ciubotarenco, desemnat și plătit de DNA, poziționările martorilor Mușatescu și Luca, existente la dosar, judecătoarea Mihaela Botea, are ocazia la termenul din 11 iulie să demonstreze că actul de justiție este independent de interesul acuzării. Pare că ar fi vorba de curaj, dar termenul poate fi ușor forțat, e vorba doar de exercitatea cu bună credință a meseriei de judecător. Rămâne de văzut!
