La Tribunalul Olt, miercuri, 11 iunie, a avut loc un nou termen de judecată în cea mai urmărită/mediatizată cauză penală în care sunt trimiși în judecată Robert Rotea, primar al comunei Vitomirești, omul de afaceri Mircea Ungureanu, oameni de afaceri, reprezentanți ai unor instituții publice, în sarcina cărora procurorul de caz a reținut o serie de fapte prin, care cei amintiți, ar fi prejudiciar bugetul public prin nerealizarea unor lucrări, sau realizarea neconformă a acestora, la o lucrare vastă de infrastructură, din 2019, care a vizat modernizarea infrastructurii rutiere din comuna Vitomirești.
Complexitatea cauzei este dată de discrepanța dintre acuzare și modul cum evoluează cauza de pe rol la Tribunalul Olt, acolo unde judecătorul speței este Mihaela Botea, cea care, prin evoluția procesului trebuie să vadă de partea cui este adevărul. A unui procuror care prin rechizitoriu spune că asfaltul ar fi fost așternut direct pe pământ sau lucrările ar fi conforme, cum spun martorii audiați pe parcursul procesului, ultimii doi la termenul de miercuri, 11 iunie. Discrepanța dintre cele două poziții, procurorul pe de o parte, martorii, experții, este acum problema fundamentală spre care evoluează dosarul de la Tribunalul Olt.
Depoziții sub jurământ care desființează acuzarea
La 11 iunie, în cauză, au fost citați și audiați doi martori, administratorul unei firme de la Galați, subcontractor în cadrul lucrării, și un inginer constructor implicat în procesul de execuție. Cunoscând, informați de efectele legii penale în cazul mărturiei mincinoase, cei doi au prestat sub jurământ declarații care susțin existența lucrărilor specifice, conform normativelor, la lucrarea de la Vitomirești. Sinteza la cele două declarații este făcută de avocatul Răzvan Crăciunaș, delegat în dosar: „Depozițiile celor doi martori de azi vin să cristalizeze ceea ce au declarat anterior și ceilalți martori audiați, respectiv s-a spus cu subiect și predicat că lucrările de terasament, adică fundația drumului, a fost efectuată. Aceasta este o chestiune care e în totală disonanță cu expertiza efectuată de DNA, care spunea că asfaltul s-a turnat direct pe pământ. Nu, asfaltul nu s-a turnat direct pe pământ, asfaltul a fost turnat pe o fundație de pietriș și piatră spartă. Asta au confirmat cei doi martori care, vreme de doi, trei ani de zile, au fost frecvent în teren, unu la două săptămâni, celălalt a spus că trecea o dată la două, trei zile”.
Cheia întregului dosar: o expertiză asupra lucrării. DNA vs. realitate!
La ultimul termen, după audierea martorilor, avocații părților, ascultați de președintele completului, au susținut la unison, având în vedere precaritatea și neconcordanțele din expertiză, realizarea unei expertize necesară să aducă lumină asupra stării, de fapt, a investiției de la Vitomirești. Practic, judecătorul are acum posibilitatea să se convingă de lucruri elementare, dar care au girat de la urmărirea penală, cu trecere prin camera preliminară, până la instanța de fond, existența acestui dosar, prin latura sa penală, dar și prin reținerea unui prejudiciu cu o valoare halucinantă, unde se calculează întreaga investiție ca și cum aceasta nu ar exista, deși ea este folosită de locuitorii de la Vitomirești, dar și pentru dreptate. Despre administrarea acestei probe, după ultimul termen, avocatul Răzvan Crăciunaș spune că: „Pentru că noi am contestat administrarea probatorului din faza de urmărire penală, inclusiv expertiza în specialitatea drumuri și poduri, acum urmează, pe noile obiective, pe noile date, pe noile elemente apărute în dosar, să se efectueze o nouă o nouă expertiză”.
Astfel, judecătoarea Mihaela Botea își poate face propria sa convingere asupra temeiniciei acuzațiilor și să dispună în litera și spiritul legii.
Cui a folosit rechizitoriul?
La momentul actual, după audierile martorilor, persoane competente în domeniul construcțiilor de drumuri, experți cu capacitate profesională, contractori în cauză, acuzațiile DNA par o piedică pusă nevinovat unui coleg în curtea școlii. Pentru că nimic din susținerea acuzării, din partea inițială, nu este susținut în momentul de față. Dar pe seama acestor acuzații s-a construit un dosar penal, s-a dispus la începutul cauzei, chiar arestarea preventită a unora dintre cei implicați, s-a creat măsura controlului judiciar, s-au pus sechestre care să acopere un prejudiciu cu o valoare halucinantă. De aceea expertiza stării de fapt a lucrărilor de la Vitomirești, poate face o privire de ansamblu corectă pentru cei implicați, părți, judecător, procuror. Să constitui acuzații grave doar pe niște documente de recepție parțială a lucrărilor, din derularea unui contract a cărei execuție a fost întreruptă de DNA, e prea mult pentru justiția din România. Și nu punem la socoteală, în balanța ecuației judiciare, trăirile unor oameni față de implicarea acestora în acest dosar. Noi nu vorbim în derularea celor de mai sus, în modul cum a început ancheta, cum s-au desfășurat etapele anterioare, de la urmărirea penală, până la termenele succesive de la fond, de existența unor interese economice concurențiale. Pentru că, dovedirea acestora, ar conduce spre existența unui stat mafiot, acolo unde grupări cointeresate se folosesc de instrumente ale statului pentru reglări de conturi. Nu, așa ceva în România lui 2025 nu trebuie să aibă nici măcar o minimă prezumție. Statul de drept implică separarea puterilor, iar dacă un judecător cum este în speța asta Mihaela Botea, va reuși să învingă ideea nocivă potrivit căreia judecătorul oferă prezumția de lucru bine-făcut procurorului, atunci statul de drept funcționează. Până atunci, comuna Vitomirești are un primar ales încă de acum un an, restricționat în exercitarea mandatului, alți oameni poartă povara unui oprobiu public preconceput. Toate, pentru că, deși efectuate, lucrările de infrastructură de la Vitomirești nu pot fi văzute de Ministerul Public. Ținem aproape!
