Miercuri, 28 mai 2025, la Tribunalul Olt s-a judecat, la solicitarea părților, contestația la măsura dispusă încă din faza cercetării penale a controlului judiciar dispus față de o parte de inculpați în cauza în care sunt trimiși în judecată oameni de afaceri, funcționari publici, entități private cu scop lucrativ.
Pe scurt, este vorba de o lucrare de înființare a unei structuri de infrastructură, drumuri comunale, față de care DNA consideră o seamă de aspecte ilegale, imputabile celor în cauză. S-au reținut atunci infracțiuni de luare/dare de mită, abuz în serviciu. Acuzația principală, neexecutarea lucrărilor și încasarea sumelor necuvenite din bugetul public, sau efectuarea defectuoasă a unui contract, ce s-a dovedit că este în vigoare. Un proces ajuns la Tribunalul Olt, acolo unde justiția pare că este parteneră în cauză doar cu partea acuzării, în defavoarea probelor depuse de părțile acuzate. Iar asta se întâmplă aproape la fiecare termen, căci elementele din cauză duc spre existența unei antepronunțări. Iar asta nu mai este justiție, mai degrabă o execuție progresivă unde dreptul la apărare este limitat, dacă nu chiar eliminat. Pe seama celor de mai sus, Ziarul de Olt a consemnat, în articole postate până acum etape din evoluția pe sens unic a cauzei.
Practic, acuzarea a considerat a prioric inexistența lucrării, a anulat starea de șantier, considerând o însușire financiară fără justă cauză. Asta deși, investiția există iar blocarea ei prin declanșarea anchetei penale nu elimină lucrarea existentă, ci doar sporește degradarea obiectivului, parte din litigiu. Cam asta ar fi povestea pe scurt, pe foarte scurt!
De douăzeci de ori control judiciar! Ultima oară, miercuri 28 mai 2025
Instituirea controlului judiciar, în cazul lui Mircea Ungureanu pe cauțiune, dispusă de reprezentantul DNA la declansarea anchetei a vizat perioada cercetării penale. Acum am trecut de această fază procedurală, de camera preliminară, suntem pe fond, iar controlul judiciar se menține mai departe, îndreptându-ne spre un record: douăzeci de măsuri succesive, în care apărarea a pledat în zadar. Pentru perseverență, judecătoarea Mihaela Botea ar merita chiar un premiu. Retoric evident, căci afectarea dreptului la apărare nu e un motiv de recompensă. Deși nu mai pot fi afectate probe, deși evoluția cauzei, prin administrarea de înscrisuri și prin audierea de martori schimbă fotografia de start, controlul judiciar este menținut. Deși în practica judiciară astfel de măsuri sunt dacă nu eliminate, relaxate în condiții asemănătoare, practic aici, controlul judiciar tindă să devină o antepronunțare!
Poziția avocatului Răzvan Crăciunaș, pledoarie pentru normalitate și echitate!
La termenul din 28 mai 2025, de la Tribunalul Olt acolo unde s-a judecat cererea privind ridicarea controlului judiciar, avocatul Răzvan Crăciunaș, apărător ales de Mircea Ungureanu și-a structurat pledoaria pe următoarele elemente: există o diluție a faptelor reținute inițial în probatoriul cauzei, am reușit să demonstrăm prin declarația dată de martorul Radu Luca, expert ISC (Inspectoratul de Stat în Construcții) că nu avem o recepție legală a lucrărilor de la Vitomirești, mai mult tot prin audierea acestui martor instanța a luat act de faptul că există stratul suport pe care a fost așternut asfaltul, nu cum DNA susținea că acesta a fost așternut pe pământ… Expertul Luca a demonstrat că s-au respectat etapele preliminare de execuție a lucrării, astfel accesul în curți s-ar fi făcut de pe un drum înălțat. Ceea ce nu există la Vitomirești. Deși drumul este un șantier pe el se circulă de șase ani. Am reușit să demontăm acuzațiile principale, iar refuzul valorificării probelor nu susține corectitudinea menținerii măsurii controlului judiciar. Există o cale de atac la Curtea de Apel și vom face uz de ea.
Temeinicia menținerii controlului judiciar. Care temeinicie?
Cel mai probabil judecătorul Mihaela Botea de la Tribunalul Olt va considera/motiva menținerea controlului judiciar prin … temeinicie. Deși, înțelegerea corectă ar trebui să conducă prin diluția probatoriului inițial la analiza corectă a menținerii acestei măsuri tocmai prin desființarea acesteia. În numele unei justiții unde acuzarea nu judecă, ci doar oferă, în aceeași măsură cu apărarea material de lucru judecătorului. Cel care ar trebui să aibă ultimul cuvânt. Ceea ce în cazul de față nu funcționează! Căci prelungirea controlului judiciar, fără apariția unor elemente noi, favorabile acuzării, conduce la o gravă încălcare a prezumției de nevinovăție!
