Unul dintre cele mai mediatizate procese de pe rolul instanțelor de la Olt este cel pe care Ziarul de Olt îl urmărește cu atenție, unul în care termenele de până acum, chiar evoluția cazului de la urmărirea penală, ridică suspiciuni asupra imparțialității justiției pe spața dată. Revenim pentru cititorii de astăzi, cei care nu au urmărit evoluția cazului, cum un scurt istoric.
Iată povestea pe scurt: Pe raza comunei Vitomirești se desfășoară o lucrare de interes public, modernizarea unor drumuri locale prin fonduri guvernamentale, executată de una dintre firmele omului de afaceri Mircea Ungureanu. În timpul execuției lucrărilor intervine o sesizare din oficiu a unui ofițer din cadrul IPJ Olt, declinată instantaneu spre DNA Craiova. Se construiește o acuzare în care sunt anchetate o serie de persoane – primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, omul de afaceri Mircea Ungureanu, antreprenori din zona de execuție și proiectare, funcționari publici din cadrul UAT Vitomirești. Se reține o dare-luare de mită, o serie de ilegalități complementare privind lucrarea de infrastructură. Valoarea imputată, o altă poveste, cuprinde integral investiția, fără a se include aici lucrările efectiv executate, o parte din ele chiar suplimentare decât contractul inițial. Iată, pe scurt, aproape ca o telegramă, situația cunoscută deja de opinia publică de la Olt. La Tribunalul Olt, judecătorul de caz Mihaela Botea, cea care trebuie să facă dreptate este pusă acum în fața unor declarații prestate sub jurământ de martori care vin să schimbe cursul cauzei. Practic, fără a folosi mijloace de apărare ale vreuneia dintre părți, gazetarul prezent în sala de ședință, la termenul din 21 mai, vede acum că tot fundamentul acuzării este demolat în fața magistratului cauzei.
Depoziția martorului Radu Luca, expert solicitat de Inspecția în Construcții Olt, face lumină!
O audiere maraton de peste trei ore, una în care judecătorul a arătat imparțialitate și vizibilă dorință de a afla adevărul cu un reprezentant al DNA impasibil, fără intervenții, s-a petrecut pe 21 mai. Martorul Radu Luca, expert autorizat în lucrări de infrastructură, solicitat de Inspecția de Stat în Construcții Olt, a adus în dosarul cauzei acele elemente pe care apărarea părților le susține încă de la faza de urmărire penală. Sub jurământ, întrebat de judecător sau de avocați ai părților, acesta a demonstrat faptul că lucrarea de la Vitomirești este un șantier în execuție, ceea ce DNA-ul nu a acceptat niciodată, pentru că toată construcția acuzării e contrară stării de fapt.
Cu declarațiile martorului amintit, putem cita din cele prezicate de acesta următoarele: „Un alt aspect important este că lucrarea nu este finalizată, erau multe lucruri de făcut, ceea ce s-a menționat și în expertiză, în principal scurgerea apelor, acostamente, elemente care pot deteriora lucrarea dacă nu se finalizează”.
Pentru a elimina orice urmă de subiectivism, pentru a nu fi bănuit că favorizează, firma omului de afaceri Mircea Ungureanu, sub jurământ, în aceeași declarație, Radu Luca spune că înainte de expertiza contractată nu a avut contacte cu acest antreprenor. Acuzația DNA-ului, potrivit căreia lucrarea de la Vitomirești este neconformă, pierde din greutate pentru că poziția unui procuror, specialist în drept, când este vorba de o lucrare de construcții se subordonează unei expert care are pregătire într-un domeniu unde nu e nicio interfață cu normele juridice! De asta să-l cităm pe expertul Radu Luca, din depoziția sa de la ședința din 21 mai: „…straturile asfaltice pentru care fusesem chemat erau turnate și erau conform cu proiectul și se vedeau că au fost turnate recent, că nu au fost turnate în urmă cu doi ani, adică era un asfalt proaspăt turnat…”.
Mai mult, se pare că Consiliul Superior al Magistraturii, cel care analizează activitatea oamenilor din sistemul judiciar ar putea să ia act de următoarele. Pentru că aici nu mai e imparțialitate: Radu Luca: „În cadrul audierii, domnii de la DNA mi-au arătat niște poze ca să îmi arăte că nu se efectuaseră lucrări conforme. Am precizat că strada pe care mi-au arătat-o, nu era în lista pe care o expertizasem”. O declarație deloc vecină cu moralitate justiției, adică pe românește: „zi ca noi că știm noi ce facem!”. Asumat în audierea maraton, în lămurirea problemei fundamentale din acest proces, cea care trebuie să demonstreze dacă drumul a fost sau nu terminat, și fraudat cum spune acuzarea, în contradictoriu cu apărarea care spune că avem un șantier în construcție, Radu Luca mai spune: „Așa cum am precizat și în expertiză, lucrările nu erau terminate, mai era mult de lucru, de exemplu, nicio stradă nu avea marcaj sau semnalizare, aceste fiind ultimele elemente pentru a se putea spune că lucrarea este finalizată, de aceea am și tras concluzia că lucrarea va trebui continuată conform proiectului”. Declarație a unui om care pe tot cuprinsul audierii a ținut să precizeze, periodic, că inainte de lucrările de la Vitomirești, nu l-a cunoscut pe domnul Ungureanu, un martor care insistă că lucrarea de la Vitomirești, la faza la care este astăzi nu prezintă probleme privind execuția etapelor puse în operă.
Sugestii de la DNA. Recunoscute de un om care a jurat cu mâna pe biblie!
Cine vrea execuția lui Mircea Ungureanu, condamnarea primarului Robert Rotea, o întrebare retorică. Chiar dacă ar fi și o anchetă făcută de un procuror ar fi greu de pedepsit… Sistemul. Dar cei care au implicare în cauză pare că trec de limita imparțialității. Întrebat de avocatul Marius Ionescu dacă i-au fost sugerate sau impuse concluziile raportului de expertiză, expertul Radu Luca spune că „a existat o corespondență prin care mi se solicitau concluzii despre fundația drumului pe care eu nu mi le-am asumat. Am avut elemente legate de fundație de la constructor și nu mi le-am însușit în lipsa unor analize proprii”. Mai mult, imparțial dar argumentat din punct de vedere al pregătirii, expertul Radu Luca spune: „am văzut în șlițuri că există materiale granurale cu dimensiunile din proiect, dar când nu se finalizeaza lucrarea infiltrațiile pot afecta fundația, lucru care nu este imposibil pe o lucrare nefinalizată și cu trafic necontrolat mai mare decât cel luat în considerare de proiectant”.
Altă parte a acuzării demontată de un inginer constructor
În zona de acuzare, la trimiterea în judecată se face vorbire de faptul că firma Olt&New Construct SRL ar fi folosit suportul de fundație de la lucrări anterioare. Dar așa ar fi însemnat ca în noua cotă a drumului să ajungă cu multe peste înălțimile de acces în curțile oamenilor. Or, Radu Luca spune: „Nu există diferență de cota între drumul existent și intrarea în curte”. Tot Radu Luca spune că nu a primit nicio sugestie de la Mircea Ungureanu, în niciun moment pentru a declara în contextul de mai sus. Dar, cu un curaj specific oamenilor care înțeleg prioritatea adevărului, asumânduși-l pe care de consecință, acesta spune că: „categoric există fundație pe drumurile respective, nu am niciun element prin care aș putea spune că asfaltul a fost turnat pe pământ așa cum mi se spunea de la DNA că s-ar fi turnat pe pământ. Se antepronunțaseră”.
Cheia unei expertize de care depinde adevărul. Inainte de libertatea unor oameni
Practic, în cauză, evoluția raportului de expertize poate stabili adevărul și eliberarea unor oameni, inculpații de dosar de o presiune imensă.Iată-l tot pe Radu Luca: „rămân la părerea că cheia acestui proces este expertiza postexecuție efectuată de domnii de la DNA… nu am văzut expertiza dar aș vrea ca aceasta să conțină toate elementele”. Pentru că presiunea la care a fost supus expertul Radu Luca este parte din declarația sa. Iar asta nu ține de stat de drept. „S-a ajuns la un moment dar și la discuții amicale în momentul în care mi s-a spus că asfaltul a fost turnat direct pe pământ, am protestat, am spus că eu nu cred așa ceva. Au fost situații în care s-a mai întâmplat dar nu în acest caz.”
Practic, întreaga declarație, întinsă probabil pe zeci de pagini, așa cum credem că se află la dosar, vine să lumineze viziunea judecătorului Mihaela Botea, atât cât să vadă că la Vitomirești nu e o lucrare finalizată, că prejuduciul din dosar cuprinde, atunci când vorbim de integralitatea proiecului sume care nu țin seama de stadiul fizic al lucrării, dar și faptul că acuzarea a luat în seamă doar unilateral probele pe care le-a vrut. Dar adevărul are nevoie de integralitate pentru a exista. Jumătățile din acesta sunt doar… neadevăruri.
Poziția martorului, despre calitatea lucrării
Acuzarea a invocat, ca argument principal, calitatea lucrării, arătând stadiul actual de degradare. Numai că specialistul are un punct de vedere, din care traducând în limbaj comun poziția sa, putem consemna: „O expertiză efectuată la patru ani după efectuarea lucrărilor indică probleme din punct de vedere a schimbării parametrilor tehnici dacă nu este efectuată redede după execuție, la maxim un an și mai ales dacă lucrările conexe nu sunt finalizate”. În condițiile în care lucrările sunt sistate prin ordonanța procurorului de caz, conservarea pierde războiul cu trecerea timpului. Iată ce spune inginerul Radu Luca: „Infiltrația de apă poate afecta fundația, poate spăla materialul fin, iar pietrele mari pot colapsa și pot crea o groapă… poate să apară vegetație sub stratul de asfalt”. Toate acestea în condițiile în care sistarea lucrării a însemnat oprirea execuției părții din proiect care ar fi împiedicat aceste lucruri, cum ar fi șanțurile de scurgere.
În loc de epilog
Consemnarea acestor poziții este parte din aceea ce tinde să se întrezărească: Aflarea adevărului într-o cauză unde instituțiile de forță, condensate doar de o parte a baricadei, nu vin să asigure funcționarea statului de drept. Acum rămâne de văzut cum va continua procesul, iar dacă judecătorul va înțelege că nu există o relație de subordonare față de partea care acuză. Declarația martorului din care au fost citate cele de mai sus arată că undeva în speța asta e ceva putred. Au fost nevoie de aproape patru ore de audiere, dar undeva timpul consumat trebuie să aibă și un beneficiu în aflarea adevărului. Ținem aproape și vedem ce va mai fi de aici încolo. Pentru că speța e destul de presantă. Pentru Sistem, pentru statul de drept.
