Mediatizarea procesului în care sunt trimiși în judecată primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, omul de afaceri, Mircea Ungureanu și alții, privind presupuse fapte ilegale în realizarea unor construcții edilitare, drumuri și poduri pe raza comunei Vitomirești, județul Olt, nu este decât o stare de veghe asupra separației puterilor în stat, într-o țară unde indicatorii care stabilesc nivelul de democrație pierd din presiune. Aparent, un proces nu ar trebui să influențeze mersul societății, în general. E o speță particulară, dar ceea ce se întâmplă astăzi inculpaților din cauză, mâine i se poate întâmpla oricui. De aceea, mediatizarea termenelor de judecată, din punctul de vedere al autorului, poate fi considerată o stare de veghe. Pentru că în acest proces, termen cu termen, asistăm la o vădită preconcepție legată de vinovăție, ceea ce duce prin acțiunile magistratului din cauză la o antepronunțare. Iar când justiția intră în acest conflict de interese, ea nu se mai cheamă justiție. E mai degrabă totalitarism justițiar. Într-un episod anterior defineam așa ceva inchiziție, mai degrabă, totuși, este totalitarism dominat de interese ascunse. Pentru că aici se pare că o forță ocultă vrea pe repede înainte condamnarea inculpaților. Pentru a genera implicații și în economia de piață!
Povestea pe scurt
Pe raza comunei Vitomirești se desfășoară o lucrare de interes public, modernizarea unor drumuri locale prin fonduri guvernamentale, executată de una dintre firmele omului de afaceri Mircea Ungureanu. În timpul execuției lucrărilor intervine o sesizare din oficiu a unui ofițer din cadrul IPJ Olt, declinată instantaneu spre DNA Craiova. Se construiește o acuzare în care sunt anchetate o serie de persoane – primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, omul de afaceri Mircea Ungureanu, antreprenori din zona de execuție și proiectare, funcționari publici din cadrul UAT Vitomirești. Se reține o dare-luare de mită, o serie de ilegalități complementare privind lucrarea de infrastructură. Valoarea imputată, o altă poveste, cuprinde integral investiția, fără a se include aici lucrările efectiv executate, o parte din ele chiar suplimentare decât contractul inițial. Iată, pe scurt, aproape ca o telegramă, situația cunoscută deja de opinia publică de la Olt. Mai trebuie spus despre trimiterea în judecată, schimbarea judecătorului de caz din camera premilinară pentru a face loc, pe fond, la Tribunalul Olt, unui judecător consacrat pe civil, transferat de la Craiova la Tribunalul Olt, Mihaela Botea. Au urmat termene atât în fond, cât și pe măsura controlului judiciar impus unor părți din cauză, dispus de procuror pe durata anchetei.
Miercuri, 23 aprilie, a doua cerere de recuzare a judecătoarei Mihaela Botea
Din seria termenelor date pe repede înainte, miercuri 23 aprilie, la Tribunalul Olt, avocații au solicitat a doua oară recuzarea judecătoarei Mihaela Botea. Motivul invocat este insistența în antepronunțare, practic, pledoaria avocatului Răzvan Crăciunaș a fost construită pe… supozițiile judecătorului, devenit un fel de prezentator la rubrica de justiție probabilă. Ceva între fetele de la Meteo și Neti de la Horoscop. Doar acolo merge pe „se pare că”, „e probabil că”…
Iată ce susține avocatul Răzvan Crăciunaș pe tema recuzării. Folosind materialul clientului. Adică încheierile de ședință ale judecătoarei.
„Contextul în care vine această recuzare este unul pe care noi nu l-am fi dorit. Dar n-am avut ce să facem, pentru că doamna judecător s-a antepronunțat. Printr-o încheiere în care a verificat și a menținut măsurile preventive a spus că există indicii noi că inculpații s-ar pregăti de săvârșirea unor noi infracțiuni, de alterarea probelor prin intervenire asupra infrastructurii rutiere din Vitomirești. Și toată această chestiune a pornit de la modalitatea în care noi ne-am construit apărarea, spunând că la acel moment eram pe perioada de desfășurare a contractului. Or, noi nu putem să intervenim, oricât de mult ar vrea oricine să intervină, nu putem să intervenim și nu o vom face pentru că există ordonanța procurorului care interzice aceasta, care a asistat lucrările.
Este o antepronunțare pentru că solicitarea noastră, sau acțiunea civilă viza pretențiile pe care o autoritatea contractantă le avea. Prin modul în care (judecătoarea – n.r.) a redactat încheierea ne-a arătat că orice cerere privind eventuala la reducerea prejudiciului sau, de ce nu, creșterea lui, va fi respinsă pentru că probatoriul e administrat și că noi, acum, la acest moment, nu am fi fost pe perioada derulării contractului și că contractul s-a încheiat în momentul în care au fost încheiate procesele verbale de recepție parțială, ceea ce nu este adevărat pentru că nu există acele procese”.
Martori cu amnezie, cu frică de ceva, cu minciuna la purtător sub jurământ!
Atent în susținerea adevărului, în apărarea celor pe care îi reprezintă, avocatul Răzvan Crăciunaș a sesizat lipsa de coerență în declarațiile unor martori cheie din cauză. Oficiali ai ISC. Practic, aceștia au evitat să includă în depoziția lor, cu exactitate, daca avem de-a face cu un șantier în lucru sau cu o lucrare deja încheiată. Aici, punctul său de vedere, solicitarea făcută instanței ce trebuie să fie admisă, reprezintă numărul de cod al cifrului penal din această cauză. Mai bine, mai precis, iată ce ne declară după ședința din 23 aprilie, avocatul Răzvan Crăciunaș: „Am formulat o cerere de probe în ceea ce privește confruntarea a doi martori care au avut declarații contradictorii și care sunt foști angajați ai Inspectoratului de Stat în Construcții. Ei ar putea să lămurească ce este cu acele procese verbale de recepție parțială, ar putea să ne spună modalitatea lor de încheiere pentru că sunt specialiști și au atribuții potrivit unui ordin din 2016 al Ministerului Dezvoltării, să ne spună dacă au fost legal întocmite sau nu. Ar fi edificator pentru dosar să vedem care a fost modalitatea în care au fost încheiate, dacă ele au fost încheiate potrivit legii sau acele procese verbale nu există.
Acele procese verbale sunt cheia de boltă a întregului rechizitoriu. De la acele procese verbale de recepție parțială a pornit întreaga acuzație și construcția parchetului, respectiv a DNA. Noi spunem că acele procese verbale de receție parțială a lucrărilor trebuie să cadă, pentru că ele sunt nelegal întocmite. Încă din faza de urmărire penală a existat o adresă prin care s-a îndreptat eroarea materială, pentru că era o eroare materială făcută de autoritatea contractantă, respectiv UAT Vitomirești, care le-a numit din greșeală procese verbale de recepție parțială, după care Autoritatea a zis că ele sunt procese verbale de avizare, pentru că, în cadrul contractului încheiat cu ministerul de resort, de finanțare a drumurilor, autoritatea contractantă trebuia să încheie procese de verbale de avizare”.
Rămâne de văzut cât de admisibilă va considera judecătoarea această solicitare. Pe care nu trebuie să o ignore atâta timp cât judecătorul este garantul aflării adevărului, și nu un instrument de lucru al unui sistem nevăzut care se folosește de magistrați în realizarea justiției paralele acolo unde principiile sunt altele decât cele ale statului de drept!
Supoziție! O altă antepronunțare?
La termenul din 23 aprilie, pare că și procedura penală primește o lovitură din spate. În fotbal se sancționează cu cartonaș roșu. Iată despre ce este vorba: După depunerea solicitării de recuzare, de care s-a luat la cunoștință, în mod normal, în proces, oricare ar fi el, nu mai poate fi acordat termen până la judecarea cererii în cauză. Aici, în acest proces, se poate. Următorul termen e la începutul lunii mai. Să se fi judecat telepatic și instantaneu cererea de recuzare, astfel încât Mihaela Botea știe că rămâne judecător în cauză?
Rămâne de văzut și de urmărit acest dosar unde majoritatea covârșitoare a solicitărilor făcute de apărătorii inculpaților sunt respinse parcă înainte de a fi analizate. Iar asta, limitează dreptul constituțional la apărare. Privit din afară, e un oarecare dosar pe rolul unei instanțe din țară. Dar tot privind din afara cauzei, trebuie înțeles că oricând, oricine poate să treacă prin așa ceva. Iar când se limitează, se desființează chiar, dreptul la un proces echitabil, așa ceva nu se numește justiție!
