Au trecut 6 ani de când președintele țării a câștigat capital electoral luându-și ca angajament realizarea un proiect național al generațiilor viitoare, fundament pe care putem construi România următorilor 100 de ani.
Se referea, evident, la «România educată», un obiectiv rămas tot doar la stadiu de slogan electoral readus, din când în când, în atenția colectivă, prin câte-o întâlnire de lucru, care a generat la rându-i alte hârtii.
În fapt, rezultatele proaspetelor examene naționale, ne arată dezastrul din învățământ, după un an catastrofal gestionat de Orban și Cîțu, ambii aflați încă în campanie electorală, având printre susținători miniștri care ne spuneau că ”în casele fără curent electric, elevii pot urmări lecțiile la televizor” sau miniștri care nu erau lăsați să deschidă școlile, pentru că nu se puteau pune de acord cu privire la tipul testelor anti-covid, care să fie folosite în sistemul de învățământ.
Tot printre susținătorii lor găsim lideri marcanți fără Bacalaureat și în 2021, speriați de complexitatea subiectelor de la Limba și Literatura Română (vezi cazul prim-vicepreședintelui PNL Vrancea, Daniel Moroșanu, un flăcău care, la 43 de ani, a absentat de la proba de Limba și Literatura Română, după ce anul trecut a siluit-o, obținând un rușinos 3.60).
Dincolo de agenda publică plină de certurile între peneliști de partea lui Orban sau a lui Cîțu, de certuri între partenerii de guvernare useriști și peneliști, de glumele naționale legate de «maternitatea» bărbaților sau a falsei probleme legată de promovarea identității de gen și a LGTB, adică dincolo de zgomotul produs de această guvernare, cifrele dezastrului educațional ne arată că peste 90 de mii de copii au abandonat școala înainte să susțină bacalaureatul, cei mai mulți, chiar înainte să susțină examenul de capacitate.
Tot aceste cifre ne arată o Românie cu vârfuri, copii excepționali cu rezultate la nivel internațional, dar și o Românie a notelor de 5 și cu o promovabilitate din ce în ce mai scăzută a examenelor importante, cu o creștere a ratei analfabetismului funcțional, o țară în care #clivajul_dintre_urban_și_rural se adâncește de la an la an și o țară în care se vorbește despre modele online și hibrid, în condițiile în care încă sunt școli fără grupuri sanitare, iar elevii trăiesc în case fără curent electric.
Fără o pregătire temeinică a noului an școlar, în condițiile în care se anunță un vertiginos val patru al pandemiei, cifrele anului viitor vor fi și mai dure.
Testarea extinsă este singura alternativă, practicată peste tot în Europa, prin care se pot ține școlile deschise. Așa cum au făcut Franța, Germania, Marea Britanie și alte guverne europene, așa trebuie să facă și guvernul Cîțu.”, scrie deputatul Emil Albotă pe pagina sa de socializare.
