Cronică parlamentară de Olt

Siminica Mirea, semnatar al unui proiect din domeniul culturii naţionale
Senatorul Siminica Mirea se numără printre iniţiatorii unui proiect de lege care introduce posibilitatea ca fiecare placă comemorativă de pe clădirile în care a trăit o personalitate sau
s-a întâmplat un eveniment istoric important să conțină un cod de bare care poate fi scanat cu telefonul mobil (QR Code) și care duce utilizatorul pe un site cu informații despre acel eveniment/operă/persoană.

Potrivit proiectului, Ministerul Culturii creează baza de date și un site web public cu privire la plăcile comemorative. După aceea, fiecărei plăci comemorative i se alocă un cod cu răspuns rapid (QR) care va redirecționa utilizatorul către pagină dedicată a site-ului web ce va conține informații de specialitate și de identificare a personalității sau evenimentului marcat. Site-ul web poate conține publicitate cu conținut exclusiv cultural și legat de conţinutul paginii pe care este afișată. Pentru afișarea acestor anunțuri publicitare, Ministerul Culturii va institui tarife, iar sumele astfel încasate vor constitui venituri proprii ale ministerului.
Proiectul de lege aduce modifcări referitoare la modul, procedura și conținutul plăcilor comemorative amplasate pe clădiri. Acestea au rolul de a evoca memoria unor mari personalități ale culturii, științei sau vieții politice româneşti (…) Amplasarea acestor plăci va fi una standardizată, astfel încât să existe un număr limitat de modele utilizate. Acesta este și motivul exceptării acestora de la obligativitatea parcurgerii tuturor pașilor procedural! pentru amplasarea oricăror altor elemente pe fațadele imobilelor. Un element de noutate este amplasarea acestora și pe fațadele clădirilor construite ulterior demolării clădirii în care a locuit o personalitate sau a avut loc un eveniment istoric, pentru a păstra memoria dincolo de schimbările intervenite din punct de vedere arhitectural.

Totodată, având în vedere evoluția tehnicii și cailor de informare, precum și tendințele privind digitizarea resurselor culturale, se impune o completare a legislației privind monumentele de for public în sensul constituirii, gestionării și accesării informațiilor referitoare plăcile memoriale. Inițiativa aduce aceste plăci comemorative în epoca digitală, acestea fiind însoțite de un cod de răspuns rapid (QR Code). Acesta poate fi citit de către dispozitivele digitale pentru a accesa mult mai multe informații despre personalitatea evocată. Astfel, folosind orice dispozitiv mobil cu cameră foto, vor putea fi accesate mult mai multe informații decât cele câteva rânduri inscripționate și care conțin doar numele personalității, anii în care aceasta a locuit în respectivă clădire sau un citat reprezentativ pentru opera personalității în cauza. Prin această metodă, accesul la informația relevanță pentru personalitatea evocată este facil și instantaneu.

De asemenea, proiectul prevede posibilitatea că platforma ce urmează să afișeze aceste date să poată fi generatoare de venituri din publicitate, cu condiția că această publicitate să fie strict legată de personalitatea evocată sau de opera acesteia. Spre exemplu, în cazul scriitorilor, opera unui autor va putea face obiectul publicității pe pagină dedicată acestuia, fără că acest lucru să însemne că publicitatea va putea fi despre alte bunuri sau servicii comerciale. În acest fel, această platforma digitală poate deveni și un portal cultural care să ofere acces la informații de specialitate.

Renică Diaconescu atrage atenţia!
Senatorul Renică Diaconescu, medic neurolog, atrage atenţia asupra faptului că lipsa unor protocoale clare în cazul infectărilor cu noul coronavirus a făcut ca unele tratamente prescrise pacienţilor să nu aibă efectul scontat, ci au făcut mai mult rău.
„Pot să vă spun că nu a fost un protocol adecvat al tratamentului cu coronavirus. Fiecare a tratat după ureche, după ce a auzit. Noi avem şi o echipă de medici mai tineri la boli infecţioase care nu au priceput că trebuie să trateze bolnavul şi nu boala. Şi au dat acelaşi tratament la foarte mulţi pacienţi, cu foarte multe comorbidităţi şi bineînţeles că la mulţi dintre ei chiar li s-a făcut rău. Nu poţi să dai Plaquenil şi Dexametazonă la un pacient care are diabet zaharat, are şi probleme cu tiroida… Sunt detalii peste care putem trece, dar nu putem trece peste faptul că nu s-a făcut un protocol actualizat, măcar la două săptămâni, ca să se ştie care este gândirea generală despre tratamentul acestei boli şi ce contraindicaţii au anumite medicamente. De aici cred că a fost o bâjbâială care a dus la foarte multe decese sau la foarte mulţi pacienţi care au fost trimişi agravaţi spre clinicile din Bucureşti”, susţine Renică Diaconescu.

Paul Stănescu, semnatar al unui proiect de lege
Senatorul Paul Stănescu se numără printre semnatarii proiectului de lege intitulat: „Propunere legislativă pentru completarea art.22 din Legea 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare”.

„La nivelul serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare sunt înființați 43 de operatorii regionali ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, operatori care își desfăşoară activitatea în temeiul unor reglementări speciale, printre care Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr.855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru şi a statutului-cadru ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, cu modificările ulterioare, care stabilesc cadrul general pentru îndeplinirea condiţiilor şi regulilor «in-house», necesare accesării fondurilor nerambursabile. În cadrul legislativ negociat şi convenit cu Comisia Europeană prin POSMediu, furnizarea de granturi sectorului de apă şi apă uzată este condiţionată de înfiinţarea operatorilor regionali (denumiți «OR») şi de stabilirea unui noucadru legal privind încredinţarea directă a contractelor de delegare către operatorii regionali care să respecte cerintele «in-house» stabilite de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită «CJUE»). Furnizarea de granturi sectorului de apă şi apă uzată este condiționată de înființarea Companiilor Regionale de Apă (operatori regionali) şi a Asociaţiilor de Municipalități, în conformitate cu criteriile specificate la Capitolul 5.1 „Management”, Sectiunea – «Prevederi specifice pentru implementarea adecvată a POS Mediu» stabilite în Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune. Operatorii regionali au ca scop furnizarea, prestarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare consumatorilor din aria de operare, realizarea de investiții pentru a aduce un aport la țintele asumate de România prin Tratatul de aderare”, se arată în expunerea de motive..