Acasă Interviu «Caracalului de astăzi îi trebuie o administrație serioasă, o administrație care să...

«Caracalului de astăzi îi trebuie o administrație serioasă, o administrație care să pună în centrul atenției cetățeanul și nevoile sale!»

2163

Interviu cu MARIAN DOLDUREA, președintele PSD Caracal

          MARIAN DOLDUREA este unul dintre seniorii Caracalului. Iubește necondiționat orașul în care s-a născut și-l simte prin vene. Oameni de genul său, într-o societate cu principii deformate și valori răsturnate, sunt rari.
A construit un reper economic în zonă, dar nu a considerat niciodată capitalul și plus-valoarea reperele existenței sale. Este respectat de caracaleni pentru că la rându-i respectă oamenii de lângă el. A făcut, de când se știe, politica orașului. A crezut în Romanați și în ziua când Caracalului i se va da ceea ce merită. Și, cu siguranță, crede mai departe…
Pentru atingerea obiectivelor sale, a împlinirii visurilor, Marian Doldurea a acceptat, nu cu multă vreme în urmă, o provocare politică. Așa a ajuns domnia-sa președintele de astăzi al Organizației Municipale PSD Caracal.
Ce-și propune, cum crede că va exista pace și armonie între politic și interesul societății civile, Ziarul de Olt vă arată, într-un interviu considerat de reporterul de serviciu unul de colecție, bun de citit, rând cu rând… 
– De ce are nevoie Caracalul de astăzi, domnule Marian Doldurea?
– În primul rând, Caracalului de astăzi îi trebuie o administrație serioasă, o administrație care să pună în centrul atenției cetățeanul și nevoile sale! Mai are nevoie de un consiliu de administrație și un primar care să răspundă mult mai bine de problemele de zi cu zi ale comunității. Avem nevoie de curățenie, avem nevoie de rezolvarea problemei cu înmulțirea câinilor vagabonzi din oraș, de clădiri reabilitate, de străzi asfaltate, de un sistem de monitorizare video, de o centură de nord bine pusă la punct. Așadar, sunt foarte multe lucruri ce trebuiesc făcute și care așteaptă de ani buni rezolvările necesare. Nu mai e timp și nu mai avem răbdarea necesară pentru atâtea promisiuni care s-au tot făcut, dar fără rezultat…
– Care au fost, din punctul dumneavoastră de vedere, acele momente istorice pe care le-a ratat orașul după 1989 încoace? Au fost trenuri pierdute pe la Caracal?
– Din păcate, în decursul timpului am pierdut cam multe trenuri. Unele au trecut pe lângă noi fără să mai oprească, altele ne-au așteptat o vreme, dar noi nu am știut să ne urcăm în ele. Ocazii au fost, dar n-am știut să profităm. Au făcut-o alții, iar noi am rămas tot pe loc și ne uităm că mare lucru nu s-a schimbat față de perioada la care făceați și dumneavoastră referire. Exemple sunt destule și pleacă de la fabrica de anvelope până la introducerea gazelor naturale, de la atragerea investitorilor până la lipsa de fonduri necesare dintr-un motiv sau altul. Așadar, sunt multe de spus pe tema asta, sunt multe trenuri ratate în decursul anilor, dar sper ca măcar acum, pe ultima sută de metri, noi să putem face schimbarea mult așteptată. O să muncim cât vom putea de mult, vom face planuri sigure și exacte de viitor și ne vom apuca de treabă.
«Nu putem juca, dacă nu ne băgăm în horă și nu putem să cerem fără să oferim tot ce avem mai bun din noi»
– Vocațional, sunteți un om de dreapta. Și totuși, în clipa de față v-ați asumat să conduceți un proiect de stânga pentru Caracalul de mâine…
– Într-adevăr, eu niciodată nu m-am dezis de lucrul acesta, ba chiar vă pot spune că sunt un admirator al lui Ion Brătianu și am în arhiva personală mai multe obiecte ale domniei-sale. Cu toate astea, am venit în cadrul partidului social-democrat pentru că îl consider cel mai mare și cel mai puternic partid al României, capabil să ofere foarte multe lucruri benefice acestei țări. Trebuie să reținem că nu putem juca, dacă nu ne băgăm în horă și nu putem să cerem fără să oferim tot ce avem mai bun din noi.
– Și totuși, în urmă cu mulți ani, un președinte american spunea ceva de genul: „Nu te întreba ce face țara pentru tine, întreabă-te și ce poți tu să faci pentru ea!”
– Așa este, sunt de acord cu acest citat, fapt pentru care am considerat că și eu, la rândul meu, am datoria morală față de cetățenii acestui oraș, față de aceste locuri minunate, în a schimba foarte multe lucruri, mai ales la nivelul de administrație. Îmi doresc să redăm încrederea oamenilor, să arătăm că implicându-ne, se poate! Neimplicarea este condamnabilă, iar eu, fiind un om de echipă, m-am hotărât să construiesc această echipă, cu oameni tineri și deștepți, dinamici și moderni, alături de care să putem scoate căruța din șanț.
– Alegerile le câștigă un om, o echipă sau o stare de spirit?
– Eu sunt și voi rămâne întotdeauna adeptul echipei. La Caracal s-a conturat și se consolidează o echipă puternică, de alte nuanțe și o cu totul altă factură…
– Ce fel de oameni vin spre echipa aceasta nouă, domnule Marian Doldurea?
– Spre exemplu, doamna doctor ortoped Popa, pe care deja am pus-o în funcția de vicepreședinte al PSD Caracal. Alături de domnia-sa ar mai fi numeroși ingineri și simpatizanți din toate mediile sociale, oameni capabili care vor să intre și să ofere din experiența și priceperea lor, acumulate în decursul anilor. Singura condiție impusă a fost aceea de a oferi și nu de a cere ceva anume. Din păcate, în majoritatea partidelor s-au infiltrat oameni și grupuri de interese care au venit ca să obțină ceva la schimb, fără a face exact ceea ce Kennedy spunea în citatul amintit de dumneavoastră ceva mai sus. Așadar, la noi e bine primit cel care vine să ofere și să facă ceva, dezinteresat, pentru binele semenilor săi.
– Se spune că într-un partid intri voluntar pentru faptul că ai încredere într-o anumită cauză. Totuși, lucrul acesta pare să fie de modă veche și mulți sunt cei care „se bagă” doar pentru a beneficia de anumite avantaje…
– Au fost, sunt și e posibil să mai existe astfel de cazuri, dar eu, așa cum vă spuneam puțin mai sus, accept să fac echipă cu oameni care-și doresc să construiască un viitor frumos în țara pe care mulți spun că și-o doresc. Spre exemplu, la noi, trei dintre vicepreședinți au propriile lor afaceri, oameni care vin din convingere, așa cum sunt: Elvis Cazacu, Lari Pătraru, Adrian Chesnoiu, Șerban Cernat… Sunt oameni pe picioarele lor, cu meseriile lor, oameni de stânga care-și doresc să construiască ceva aici, în zona în care locuiesc. Personal nu aș pune accentul decât pe cei care fac un lucru bun, fără să aștepte ceva la schimb.
«Cel mai important lucru din viața politică, este relația de comunicare cu cetățeanul!»
– De unde credeți dumneavoastră că vine această stare de nemulțumire, spusă și uneori nespusă, a cetățeanului din Caracal care a așteptat cu totul altceva de la cei care decid pentru el?
– Noi am făcut o consultare a oamenilor din Caracal, prin sondaje și chestionare, referitoare la problemele întâmpinate de fiecare. Vrem să le cunoaștem nemulțumirile și vrem să intervenim acolo unde este obligatoriu să o facem. Am vorbit anterior de câini, de mizerie, de străzi, de blocuri, de siguranța cetățeanului, lucruri care au lăsat de dorit și care nu mai pot suporta această amânare la nesfârșit. Așadar, am făcut această sondare și căutăm să extragem din răspunsurile oamenilor ce îi nemulțumește și ce își dorește fiecare. Așa ne vom construi și programul de lucru și doar așa ne vom fixa obiectivele de viitor. În plus, vom crea specificul fiecărui om, al fiecărui cartier și al fiecărei zone din oraș. Am avut discuții nenumărate cu majoritatea colegilor din partid, sper și cred că au înțeles faptul că cele mai importante lucruri sunt modestia și umilința, iar cetățeanul este prietenul și totodată stăpânul nostru. Cel mai important lucru din viața politică, este relația de comunicare cu cetățeanul!
– Ultimul primar pe care l-am cunoscut la Caracal, cu foarte mulți ani în urmă, cel care avea puterea să spună „mulțumesc!” cuiva care ieșea din biroul domniei-sale, l-am întâlnit în urmă cu mai bine de douăzeci de ani. Astăzi, este chiar atât de greu ca un om plătit din banii publici ai țării să poată spună un „mulțumesc!” unei persoane, chiar și atunci când aceasta este ceva mai critică cu el?
– Prima regulă pe care orice funcționar public este necesar să o învețe și s-o respecte ar trebui să fie aprecierea celui care îi dă un sfat sau îi atrage atenția chiar și atunci când lucrurile nu merg așa cum și-ar dori. Desigur, aici nu e vorba doar de primari, ci de întreaga categorie de oameni ce au raporturi cu cetățeanul. Numai că, din păcate, pe majoritatea ușilor de birou din țara noastră scrie, așa cum spunea prietenul meu, Adi Chesnoiu: „nu se poate!” Așadar, sunt foarte mulți oameni care, deși sunt plătiți din banii noștri, și sunt destul de bine plătiți, s-au învățat să valorifice doar trei ore din cele opt de muncă, n-au o relație corectă cu cetățeanul și nu ajută omul, sfidându-l la nesfârșit. Ei, bine, această stare de spirit n-ar trebui să mai existe, va trebui să strângem ușor-ușor șurubul, iar cel care va fi noul primar e obligat să schimbe total această mentalitate, care nu face bine nimănui…
– Credeți că se poate schimba Caracalul de astăzi, în bine, într-un timp scurt? Un mandat de patru ani, al unui viitor primar, poate să dea o altă față acestui oraș?
– Vorba aceea românească ce spune că „Omul sfințește locul” e foarte adevărată. Prin urmare, eu am convingerea că-ntr-un mandat se pot schimba multe lucruri în bine și la Caracal. Dacă se vrea, dacă există pricepere și implicare, se poate, iar ceea ce ieri părea a fi un lucru imposibil, mâine poate să fie ușor realizabil…
– Ca cetățean al Caracalului, ce i-ați cere unui primar care, să zicem că astăzi și-ar începe mandatul în municipiul dumneavoastră?
– Una din întrebările puse în chestionarul de care v-am amintit sună așa: „Care credeți că ar fi cea mai importantă calitate a unui primar?” Majoritatea răspunsurilor au fost în felul următor: „Să fie un bun gospodar!” Pe oameni nu-i interesează ca primarul lor să aibă vreo șapte facultăți sau studii făcute pe la Sorbona sau Oxford. Cetățenii din Caracal vor un bun gospodar, vor un om care să le rezolve problemele, care să se dedice și să iubească orașul în care ei locuiesc.
«Avem nevoie de o administrație capabilă, de oameni adevărați, de o echipă cu mult bun simț, gata să schimbe în bine fața unui oraș frumos, cu o istorie bogată»
– Este un lux să-i ceri unui primar să meargă pe jos, prin piață sau pe stradă, printre oamenii ce l-au ales?
– Nu, domnule Dorobanțu, nu e deloc un lux. Așa cum v-am spus: relația cu cetățeanul e cea mai importantă! Ori, nu poți să ai o astfel de relație din scaunul unui bolid de lux sau din biroul în care te duci și stai închis ore întregi, în fiecare zi. Să nu uităm că de cele mai multe ori se vorbește cu cetățeanul doar în campania electorală. Li se dă un pliant, un fular, un zâmbet și mai apoi vine o prelungită uitare cu o totală lipsă de comunicare. Oamenilor li se spune de fiecare dată că „nu sunt bani”, dar eu vă spun că cetățeanul nu cere un lucru imposibil. El vrea o bancă, vrea un stâlp vopsit, vrea curățenie pe lângă bloc și poate un metru pătrat de ciment într-o groapă uitată de multă vreme pe strada sa. Pentru toate astea avem nevoie de o administrație capabilă, de oameni adevărați, de o echipă cu mult bun simț, gata să schimbe în bine fața unui oraș frumos, cu o istorie bogată…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here