A-ți săpa groapa cu dinții…

       La două, trei zile după anul nou, plimbându-mă – de frica kilogramelor în plus – m-am trezit intervievat de reprezentanții unei televiziuni locale, privind mesele tradiționale, dacă nu-s prea consistente, care ar fi explicația și mai ales consecințele.
Aveam de ales – în foarte scurt timp – între un neadevăr, care să placă telespectatorilor și un adevăr crud, care să-mi aducă aprecierea de „tip ciudat”…
La noi, mesele tradiționale sunt foarte bogate, dar în trecut predomina munca fizică intensă, care consuma caloriile în plus, pe când în prezent efortul fizic a scăzut mult – chiar și în agricultură – apărând astfel un excedent de calorii care, neconsumate, se depun…

La un interviu luat unui primar – se pare de la Colonești – mi se vorbea despre premiile acordate elevilor premianți din fiecare clasă. Am adresat întrebarea:
„Dar cântare umane le-ați dat?”
La uimirea mută a primarului, am explicat că țara noastră are cel mai mare procent de copii și tineri cu obezitate mare, dintre țările Uniunii Europene. Această obezitate, fiind o boală extrem de gravă și cu consecințe catastrofale în domeniul sănătății, a puterii de muncă, a virilității etc…
Din aceste considerente, învățătorii, profesorii etc, trebuie să conștientizeze tineretul, chiar de la vârste fragede, despre acest pericol, să le spună că dacă vor mânca ce li se pare mai bun – ceea ce nu înseamnă sănătos – și vor mânca și mult, se vor îngrășa. Un copil gras – băiat sau fată – va avea în viitor șanse mai mari să fie lovit de o mașină, decât să-și întemeieze o familie pe care să poată să o întrețină prin muncă.
Un cântar uman în casă va face ca elevul, familia lui, ba chiar rudele și prietenii care-l vizitează, să urce pe cântar, fiecare amintindu-și de marile riscuri ale obezității.

Conform principiului „Mens sana în corpore sano”, altfel spus: „Minte sănătoasă în corp sănătos”, în învățământ sunt două priorități absolute, și anume:
– Școala să ajute la creșterea tinerilor sănătoși!
– Școala să pregătească tânăra generație, în domeniul dorit de fiecare (cultură generală, domeniu tehnic, agricol, arte etc). Ori obezitatea juvenilă – extrem de ridicată la noi, duce, printre altele, la boala zăhărului în sânge, numită diabet, boală care odată intrată, poate fi ținută în frâu cu mare cheltuială, cu analize, medici, rețete etc – dar de dispărut nu mai dispare din corpul bolnavului.
De remarcat faptul că pentru aceleași consecințe, în Statele Unite ale Americii, guvernul a dat legi drastice privind reducerea procentelor de zahăr și sare, prevăzute în rețetele de fabricare a alimentelor pentru populație.
Poate că factorii de decizie ai învățământului să pună un accent mai mare pe desfășurarea orelor de sport, unde mai există tendința ca unele dintre aceste ore să fie înlocuite, din când în când, cu ore de pregătire suplimentară la matematică, limba română etc, afectând parcurgerea integrală a programei școlare de educație fizică și sport.

De multe ori, la orele de sport, elevii primesc mingea de fotbal și în timp ce profesorul completează documentele școlare, câțiva băieți – nu toți – joacă fotbal, de cele mai multe ori elevele stând de vorbă. Se cuvine o verificare mai atentă a parcurgerii integrale și efective a exercițiilor prevăzute de programa școlară, care asigură elevilor dezvoltarea armonioasă a tuturor mușchilor și articulațiilor. Se cuvine o îngrijire mai atentă a pistelor de alergare în cadrul fiecărei școli verificându-se și timpii scoși de fiecare elev, atât la alergarea de fond, cât și la proba de viteză. Există tendința unor părinți de a interveni pentru a-și scuti – în mod nejustificat – copiii de la orele de sport. Nu realizează cât rău pot face propriilor copii. Așadar, profesorii de sport și conducerile școlilor trebuie să ia măsuri în acest sens!

La o masă festivă, o fetiță – sărbătorita – mânca în aplauzele participanților, prăjitură după prăjitură, până când unul dintre participanți i-a spus că nu este bine să mânânce atâtea dulciuri. Nefericitul personaj a devenit imediat inamicul public numărul 1 pentru întreaga asistență, cu atât mai mult cu cât sărbătorita a început să plângă. A fost taxat de părinții fetei drept zgârcit, ba chiar au vrut să-i dea și bani, numai să tacă sau să plece…
Calm, dar hotărât, a scos tortul din frigider și l-a pus în fața sărbătoritei spunându-i:
„Fata mea, poți să-l mănânci pe tot, dacă vrei! Mie nu-mi pare rău, dar vreau să știi că o să te îngrași ca o balenuță, iar colegii tăi de clasă vor spune că pe Alexandra este mai bine să o sari, decât s-o ocolești…”.
Câteva zile mai târziu, fata mânca cel mult o prăjiturică și numai la ocazii speciale. Realizase că inamicul public număru unu, cel care o făcuse să plângă, o sfătuise spre binele ei.

De altfel, se zice că un șoricel era alergat de o pisică. Fugind, ajunse în dreptul unei vaci pe care o roagă în lacrimi:
„Vaco, vaco, pisica vrea să mă mănânce. Te rog, pitește-mă să nu mă găsească!”
Vaca, dorind să-l ajute, s-a întors cu spatele și a aruncat o balegă peste șoricel, astfel încât acesta nu se mai vedea.
Pisica căută șoricelul, dar, pentru o vreme, nu-l mai găsi. Într-un târziu, zări o codiță în mijlocul balegii, scoase șoricelul, îl spălă, îl uscă, îl șpreie și-l mâncă.
Fabula: Nu întotdeauna, cine te murdărește – te critică – îți vrea răul, tot așa cum nu întotdeauna, cine te curăță – te laudă – îți vrea binele…

Fie ca anul 2020 să aducă tuturor – mai ales cititorilor ziarului nostru – sănătate, prosperitate, eliminarea surplusului de greutate și, deci, FERICIREA!

CONSTANTIN VICTOR
Slatina, Olt (06.01.2020)