Prin implicarea administraţiei locale, la Coteana, civilizaţia şi modernismul sunt certitudini ale bunei gospodăriri. Se face că la fiecare gospodărie există ceea ce în alte locuri nici nu se plănuieşte. În ultimii ani scurşi, faptele vorbesc în locul celor care diriguiesc comuna Coteana, loc cu o bogată istorie.
Coteana este o comună cu un puternic grad de urbanizare, asta datorită proiectelor derulate de primărie. Fără nicio reţinere. Pentru cetăţeni. Pentru viitor. La Coteana, administraţia locală a construit viitor. Şi o face în continuare, pentru că prezentul nu trebuie să treacă pe lângă noi, fără să clădim viitorul. Cine trece prin Coteana, trebuie să ştie că trece prin localitatea din inima judeţului Olt, inima marilor realizări edilitare şi de interes local. Însă, an de an, Coteana îmbracă straie de sărbătoare şi se pregăteşte pentru evenimentul consacrat: „Târgul de fete de la Coteniţa”, cea de-a XXIV-a ediţie. Şi anul acesta, cea mai frumoasă fată, care are cea mai frumoasă zestre, va primi marele premiu şi va fi gata de măritat.
La Coteana există…
Apă, canalizare, sistem de epurare, străzi asfaltate, teren sportiv nou, cămin cultural modern, parc la standarde urbane, centură ocolitoare şi lista rămâne deschisă.
Investiţia în sport a fost un punct important pe agenda Primăriei Coteana, care a modernizat terenul, s-au amenajat duşurile pentru fotbalişti, vestiarele pentru gazde, oaspeţi şi arbitrii.
În comună s-a mai amenajat un drum de 460 metri, betonat. De asemenea, la fiecare intrare în curte s-a făcut câte un pod, astfel, oamenii care au maşini, remorci, căruţe, nu vor mai încurca circulaţia prin lăsarea lor pe carosabil. Mai mult, la fiecare poartă există câte o băncuţă şi câte un coş de gunoi.
Comuna Coteana beneficiază, prin aportul primăriei, de o centură ocolitoare a comunei, pe DC 94, care a costat 60.000 lei. De asemenea, au fost construite şi nişte ziduri de beton.
Căminul cultural, instituţie la standarde europene, este o investiţie de care cetăţenii din zonă aveau mare nevoie.
Proiectele de pe agenda administraţiei locale sunt scrise pe multe file şi urmează să fie date publicităţii în viitorul apropiat, când se va şi trece la implementarea lor.
Din istoria festivalului de la Coteniţa
Târgul de fete apare imediat după Al Doilea Război Mondial, sub denumirea de „Târgul Mireselor”, evenimentul coincidea cu încheierea secerişului, motiv de bucurie pentru săteni. Târgul este un bun prilej ca fetele şi băieţii din alte localităţi să se cunoască şi astfel să lege prietenii, iar fetele cu lăzi de zestre bogate erau văzute ca fete harnice şi îndemânatice, ceea ce le făcea câştigătoarele târgului. După anul 1965, târgul nu s-a mai desfăşurat anual, iar în anul 1978 a fost mutat în altă localitate. Din anul 1995, organizat de Sfântă Măria Mare, târgul a devenit festival naţional şi are o denumire nouă: „Târgul de Fete de la Coteniţa”. Târgul de la Coteana este principalul rival al Târgului de Fete de pe Muntele Găina, în apropierea localităţii Vidra de Sus, judeţul Alba, însă, nu este, deocamdată, atât de cunoscut la nivel 
naţional.
În anul 2009, stadionul comunei Coteana a fost locul unde s-a ţinut binecunoscutul festival.
Şi-au dat concursul ansamblurile „Coteniţa“ din Coteana, „Dobruneanca“ din Dobrun, „Corelia“ şi „Rândunica“ din Vâlcele şi „Hora Satului“ din Brebeni, care au oferit dansuri şi cântece specifice zonei. Câştigătoare şi cu o ladă de zestre bogată a fost cea a reprezentantei comunei Coteana, fiind urmată de cea din Brebeni şi cea din Vâlcele. Programul a continuat cu soliştii Ştefan Ungureanu, Eugen Grecean, Cosmin şi Constantin Gaciu, invitaţi de onoare, Vacanţa Mare, grupul vocal Teleormanul şi taraful „La curtea dorului”.
Şi în anul 2010, sute de oameni au participat la manifestările din cadrul festivalului. Parada iilor purtate de fete pe străzile comunei a atras atenţia locuitorilor. La concurs au participat tinere din Coteana, Brebeni, Ipoteşti, Mărunţei, Vâlcele, Izvoare şi Schitu, dar cele din Coteana, Izvoarele, Brebeni şi Vâlcele s-au aflat printre câştigătoare. Pe binecunoscuta scenă de pe stadionul comunei au avut program artistic: Ansamblul „Coteniţa” din Coteana, „Rândunica” din Vâlcele, „Izvoranii” şi Mariana Iordache din Izvoarele şi „Hora Satului” din Brebeni. Apoi, Cosmin şi Constantin Gagiu, cu taraful lor, Ansamblul Folcloric „Oltul” din comuna Stoicăneşti şi Grupul „Rapsozii Călmăţuiului”. Profesioniştii de la „Doina Oltului” au făcut un spectacol de zile mari. Spectatorii au râs la glumele grupului de umor „Spitalu’ 9”.
În anul 2011, la a XVI-a ediţie, în acelaşi loc de desfăşurare a festivalului, spectatorii au văzut zestrea fetelor din comunele învecinate, dar la fel ca anul trecut, alte fete, dar din aceleaşi localităţi, au fost câştigătoare. Ziua s-a încheiat cu un spectacol oferit de ansamblurile populare locale, Taraful Cosmin şi Constantin Gagiu şi Caravana lui Axinte – Lorena, Jul, Vacanţa Mică, Victor Yla şi alţii, urmat de un meci de fotbal între echipa artiştilor şi câştigătoarea Cupei Şuşani, apoi tinerii au avut parte de o discotecă în aer liber.
În ediţia din anul 2012, stadionul din comună a fost gazdă a unor meciuri de fotbal între echipele din Coteana, Milcov, Brebeni, Schitu şi Vâlcele. Cele mai frumoase „mirese”, aşa cum se numesc concurentele, din localităţile Coteana, Brebeni, Vâlcele, Curtişoara, Drăgăneşti-Olt şi Nicolae Titulescu, au arătat ce porturi populare au, dar mai ales ce zestre au. Programul a continuat cu evoluţia ansamblurilor „Coteniţa” din Coteana, „Rândunica” din Vâlcele, „Dorofeiul” din Nicolae Titulescu, Ansamblul „Hora” din Drăgăneşti-Olt, dar şi Ansamblul „Flori de măr” din Curtişoara, urmat de recitalurile susţinute de Constantin Gaciu şi taraful şi de Ansamblul Profesionist „Doina Oltului” şi soliştii Mariana Stan, Claudia Ghiţulescu, Nicu Albu. Invitatul special a fost solistul de muzică populară Constantin Enceanu.
File de monografie
Toponimul Coteana are la origini numele conducătorului cumanilor din zona Panoniei, Cuthen. Numele acesta a generat o serie de toponime, atât în unele ţări ale Europei centrale, cât şi în România. Şi satul Coteni, care aparţine de comuna Obârşia, foloseşte numele regelui Cuthen în toponimul său. Atestarea documentară a comunei a avut loc prima dată în hrisovul emis la 8 august 1438, de voievodul Vlad Dracul, în prima sa domnie, din care reiese că localitatea are o vechime mult mai mare.
Într-o continuă dezvoltare, comuna Coteana este situată în centrul (inima) judeţului Olt, la 19 km de reşedinţa de judeţ, Slatina, în Câmpia Boianului şi are o suprafaţă de 44 de km2. Vecinii comunei sunt: la nord – Brebeni, satul Turia din comuna Valea Mare şi Perieţi, la est – satul Mierleşti din comuna Perieţi, satul Bărcăneşti din comuna Vâlcele şi comuna Izvoarele, iar la sud – satul Bălăneşti din comuna Mărunţei. Coteana este străbătută de pârâul Coteniţa, care se formează la sud de satul Coteana din vâlcelele: Ciocârlia, Milcoveanu, Purcelul şi Fântâneanu, care, reunindu-şi apele, se varsă în pârâul Iminog.
Comuna este este străbătută de un mare canal de irigaţie, care asigura apă pentru cele 948 ha din localitate.
„Veşnicia s-a născut la sat” – este expresia care-i aparţine lui Lucian Blaga, agreată de comuna Coteana, prin care doreşte să evidenţieze vechimea localităţii şi faptul că aceasta a avut caracter juridic încă din cele mai vechi timpuri. Conform datelor, la recensământul din 1.930 au fost înregistraţi 3.313 locuitori, iar la cel din 1977 au fost peste 3.800 de locuitori. Datele recensământului din anul 2002 arată că populaţia comunei ajungea la 3.014 locuitori, din care 2.996 români, 14 rromi şi 4 maghiari. Rezultatele celui mai nou recensământ arată că numărul populaţiei stabile a suferit unele mici modificări, doar 2.437 de locuitori având comuna. Locuitorii se ocupă cu cultivarea cerealelor, creşterea animalelor, caprinelor şi a vitelor cornute. Comuna se poate lăuda şi cu o echipă de fotbal, cu rezultate foarte.
Despre Ion Conea, al cărui bust se află în curtea şcolii gimnaziale, putem spune că este părintele toponimiei româneşti, pe lângă faptul că era un geograf renumit, fiind chiar profesorul de geografie al ultimului rege al României, Mihai I. Fiu al comunei Coteana, născut la 15 ianuarie 1902 şi plecat dintre noi la 22 iunie 1974, Ion Conea şi-a dedicat viaţa geografiei, geopoliticii şi toponimiei. După ce a urmat cursurile şcolii primare din comună, acesta a fost îndemnat de învăţător, care îi observase capacitatea intelectuală, să meargă la Şcoala Normală din Constanţa. Aici a prins drag de disciplina Geografie. Apoi face liceul la Iaşi. Acesta a avut o înclinaţie aparte către toponimie, scoţănd-o dintr-un sertar puţin vizibil al lingvisticii şi reuşind să facă din asta o ştiinţă de sine stătătoare. Alţi oameni cunoscuţi care se trag din frumoasa comună sunt: Dumitru Tinu (decedat în urma unui accident învăluit în mister), ziarist „Adevărul”, Adrian Ursu, realizator Antena 3, Cerasela Iosifescu, actriţă la Teatrul „Nottara.“
15 august, zi de mare sărbătoare la Coteana
Ca în fiecare an, în ultimii 24 de ani, la Coteana se organizează un 
festival la fel de mare şi important ca cel de pe Muntele Găina, „Târgul de fete de la Coteniţa”, care anul acesta va fi presărat cu multe momente artistice frumoase şi cu multe surprize.
Anul acesta, evenimentul cel mai aşteptat al anului a ajuns la cea de-a XXIV-a ediţie. La „Târgul de fete de la Coteniţa”, fetele nemăritate vin să-şi prezinte zestrea şi cele mai frumoase porturi populare, fiind gata de măritat. Flăcăii au de unde alege. pentru că fetele din Coteana, pe lângă faptul că au zestre multă, sunt şi frumoase, şi harnice.
Spectacol inedit, după jurizarea şi premierea concurentelor
Pe scena evenimentului vor urca Constantin şi Cosmin Gaciu, fii ai satului, care vor (în)cânta şi vor oferi un spectacol de zile mari. De asemenea, pe aceeaşi scenă, vor urca şi membrii Ansamblului Profesionist „Doina Oltului”, cu artişti de renume: Dorina Mete, Maria Ghinea, Ileana Lăceanu, Gabriel Zăvoeanu, Cătălin Bărbulescu etc.
Nu vor lipsi nici surprizele, pe care administraţia locală le ţine bine ascunse până în ziua frumosului eveniment de la Coteana. Aşa că, cu mic, cu mare, pe 15 august 2019, de Adormirea Maicii Domnului, pe stadionul din comună, sunteţi aşteptaţi la cea mai frumoasă serbare câmpenească din judeţul Olt.
