Acasă Politic Siminica Mirea, demers legislativ pentru salvarea unor monumente

Siminica Mirea, demers legislativ pentru salvarea unor monumente

84

Senatorul Siminica Mirea se numără printre susţinătorii proiectului legislativ prin care se doreşte ca mai multe monumente din Ardeal să fie preluate de către administraţiile judeţene, pentru a fi administrate mai bine, astfel putându-se conserva mai bine.
„Ansamblul de şase monumente situate în judeţele Hunedoara (Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de munte, Costești – Blidaru, Cetăţuie, Piatra Roşie, Bănița) şi Alba (Căpâlna) datează din vremea Regatului Dac) Sec 1 î Hr — începutul sec. II d.Hr.). După cucerirea romană din 106, zona a fost evacuată, iar de-a lungul secolelor, cetăţile și așezările dacice au fost acoperite de păduri.
La începutul sec. Al XIX-lea, zona a intrat în atenţia autorităţilor, după ce localnicii au descoperit mai multe tezaure. Până la Primul Război Mondial, au fost mai multe campanii de cercetări, în condiţii dificile din cauza accesului, dar multe piese s-au pierdut sau au fost distruse. La începutul anilor 50 au debutat campanii arheologice ample, sub conducerea istoricului Constantin Daicoviciu, cel care a şi stabilit denumirea de «Cetăți dacice din Munţii Orăștie» şi a propus Academiei Române, în 1953, să declare zona ca rezervaţie arheologică.
În 1999, toate cele 6 cetăţi au fost înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, iar din 2001, prin noua Lege a monumentelor istorice, acestea au fost înscrise pe lista monumentelor separat, fără a se mai pene problema unei rezervaţii arheologice. În 2006, printr-un ordin al Ministerului Culturii şi Cultelor, zona celor 6 cetăţi au fost desemnate ca zonă arheologică de interes prioritar.
Aceste amenajamente nu sunt corelate cu necesitatea realizării studiilor, cercetărilor, proiectelor și a execuţiei lucrărilor de întreţinere, conservare, restaurare şi punere în valoare a
monumentului istoric . Este necesar ca suprafeţele de teren pe amplasamentul cărora se află cetăţile dacice din Munţii Orăştiei înregistrate în Lista patrimoniului mondial UNESCO, să fie scoase definitiv din fondul forestier național, fără nici un fel de compensaţii sau obligații băneşti, în vederea realizării studiilor, cercetărilor, proiectelor şi a execuţiei lucrărilor de întreţinere, conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor.

«(1) Judeţele, ca unităţi administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află monumentele istorice de tipul ansambluri şi siturile istorice şi arheologice care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO, şi care nu sunt înscrise în domeniul public al statului, ori în domeniul public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor, au obligaţia să preia, să inventarieze şi să înscrie în domeniul public al unităţii administrativ teritoriale bunurile, şi să asigure administrarea acestora, în condiţiile art. 867 – 870 Cod civil şi ale prevederilor Legii nr.213/ 1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Administrarea ori gestionarea monumentelor istorice şi a arealului acestora aflate în competenţa de administrare a unităţilor administrativ teritoriale se pot atribui în gestiunea sau administrarea directă a instituţiilor publice sau a serviciilor publice specializate, în condiţiile Legii nr. 215/2001, a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.»”, se arată în expunerea de motive.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.