Acum o lună, senatorul Siminica Mirea a adresat o întrebare ministrului Mediului, Lucreţia Gavrilescu, referitoare la obligativitatea colectării deşeurilor în vederea reciclării şi reutilizării acestora în marja de 50% stipulată de lege. Ministrul a răspuns senatorului la câteva dintre întrebările importante prin care se solicita o evidenţă a măsurilor luate pentru a determina autorităţile publice locale, cât şi producătorii de deşeuri, să reutilizeze, recicleze şi să realizeze alte operaţiuni de valorificare materiala a deşeurilor în vederea atingerii pragului de 5 0% stipulat în lege sau care sunt concluziile vis-a-vis de eficienţa desfăşurării proceselor de reciclare sau reutilizare a deşeurilor.
Referitor la întrebarea despre evidenţa măsurilor luate să determine administraţiile publice locale sau producătorii de deşeuri, ministrul răspunde:
„În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 19 iulie 2018 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Printre articolele modificate prin actul normativ menţionat anterior se numără şi art. 17 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare unde la alin. (1) lit. b) se stipulează faptul că autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora au următoarea obligaţie: «să atingă, până la data de 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării» prin urmare, obligaţia în cauză revine în totalitate entităţilor precizate anterior”.
La întrebarea privind concluziile despre eficienţa desfăşurării proceselor privind reciclarea sau reutilizarea deşeurilor, demnitarul i-a răspuns senatorului:
„Conform datelor deţinute de Agenţia. Naţională pentru Protecţia Mediului, la data elaborării Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor1 (PNGD), la nivel naţional existau cca. 800 operatori economici autorizaţi pentru realizarea activităţilor de reciclare/valorificare materială (inclusiv pregătirea pentru reciclare/valorificare) a deşeurilor, inclusiv deşeuri municipale.
Pentru reciclarea deşeurilor de plastic şi metal, numărul operatorilor economici autorizaţi este foarte mare, asigurându-se o capacitate de reciclare de cca. 284.000 tone/an pentru deşeurile de plastic2 (din care 134.000 tone/an pentru deşeurile de PET şi 150.000 tone/an pentru alte deşeuri de mase plastice), respectiv 2.700.000 tone/an pentru deşeurile metalice (din care 2.500.000 tone/an pentru deşeurile feroase şi 200.000 tone ian pentru deşeurile neferoase). În cazul deşeurilor de hârtie/carton, numărul de operatori economici care asigură reciclarea finală este semnificativ mai mic. Astfel, reciclarea deşeurilor de hârtie şi carton este asigurată de următoarele fabrici de hârtie: ECOPAPER S.A. Zărneşti, AMBRO S.A. Suceava, Vrancart S.A. Adjud, COMCEH S.A. Călăraşi, PETROCART S.A. Piatra Neamţ, cu o capacitate totală de reciclare de 665.000 tone/an. Reciclarea deşeurilor de sticlă este asigurată de mai mulţi operatori economici, principalii fiind S.C. STIROM S.A. Bucureşti (35.000 tone/an), S.C. GreenGlass Recycling S.R.L. Popeşti Leordeni (110.00 tone/an) şi S.C. TC ROM GLASS S.R.L. Bucureşti (12.000 tone/an cu posibilităţi de extindere la 24.000 tone/an). S.C. STIROM S.A. Bucureşti este producător de articole de sticlă, fiind astfel reciclator final. Capacitatea de reciclare este utilizată atât pentru deşeurile proprii de producţie, cât şi pentru alte tipuri de deşeuri de sticlă preluate de terţi. Ceilalţi doi operatori realizează operaţia de tratare în vederea reciclării finale. De menţionat faptul că, începând cu luna iunie 2014, SRAC a certificat3 faptul că S.C. GreenGlass Recylcing S.R.L. are implementat un sistem de management al calităţii conform condiţiilor Regulamentului UE nr. 1179/2012 din 10.12.2012 de stabilire a criteriilor de determinare a condiţiilor în care cioburile de sticlă încetează să mai fie deşeuri în temeiul art. 6 al Directivei 2008/98/CE privind deşeurile. Reciclarea deşeurilor de hârtie şi carton, plastic şi sticlă se realizează şi prin export în alte ţări. În România potenţialul de reciclare a deşeurilor de materiale plastice este insuficient
exploatat. Reutilizarea şi reciclarea materialelor plastice rămâne scăzută in comparaţie cu
PNGD a fost adoptat prin Hotărârea de Guvern nr.942/20 l7.”
