Organizarea unui referendum privind completarea denumirii județului Olt, prin adăugarea substantivului propriu – „Romanați”, este o dorinţă mai veche a oamenilor de pe cele două maluri are Oltului.
Olt-Romanați este mai mult decât o reparație istorică, este recunoașterea unui adevăr pe care îl acceptăm cu toții, iar „cetăţenii ar trebui să se prezinte la acest referendum care le oferă şansa de a repara o nedreptate istorică şi un abuz al regimului comunist, care, în 1950, înfiinţând regiuni după model sovietic, a desfiinţat judeţele istorice”, după cum spune istoricul Ion Tîlvănoiu, director al publicaţiei „Memoria Oltului şi Romanaţilor”.
În democraţie, o greşeală poate fi îndreptată, iar referendumul din zilele de 6 şi 7 octombrie vine în sprijinul cetăţenilor judeţului care au posibilitatea de a face o reparaţie morală şi istorică.
Romanaţi, vatră a domnitorilor Ţării Româneşti
Romanaţiul a fost o entitate latină de continuitate în domeniul administrativ, deoarece, cei mai importanţi lideri ai Valahiei au provenit din această vatră, pe care astăzi o redescoperim drept zona Romanaţiului, iar după referendum drept Olt-Romanaţi. Romanaţiul a contribuit masiv la realizarea proiectului statalităţii noastre şi a dat ţării trei dintre cei mai prolifici domnitori ai Ţării Româneşti. Astfel, Radu Bădica (ani de domnie – 1523-1524), Matei Basarab (ani de domnie – 1632-1654), Constantin Brâncoveanu (ani de domnie – 1688-1714), sunt câțiva dintre domnitorii de seamă ai României, culegători în cuprinsul ariei romanațene. Pe aceștia îi leagă un numitor comun: au săvârșit fapte de vitejie, atât pe stânga, cât și pe dreapta Oltului, definind, cu mult înaintea noastră, proiectul Olt-Romanați.
Cetățenii județului au dreptul la o informare corectă despre referendumul organizat pe 6 și pe 7 octombrie 2018. Cea mai credibilă sursă din cadrul unei comunități este primarul localității. În consecință, atât de-a stânga, cât și de-a dreapta Oltului, părerile edililor sunt, deși nuanțate, unanim favorabile proiectului Olt-Romanați.
DINUȚ, de la Corbu, vrea o îndreptare morală!
Pentru început, unul dintre primarii cu greutate ai județului Olt, Constantin Dinuț de la Corbu s-a arătat în favoarea proiectului precizând că: „Merită făcută această schimbare a județului din Olt, în Olt-Romanați. În ceea ce mă privește, consider că acest proiect putea fi pus în practică cu mai mult timp în urmă, dar.. nu a fost să fie. Totuși, acum avem ocazia să facem această îndreptare morală față de cei din zona respectivă! Vom vedea ce va urma, dar am convingerea că oamenii vor înțelege și sunt convins că nu vor fi probleme”.
IVAN, din Brebeni, vede o reparație istorică!
Și Marian Ivan, primarul de la Brebeni, s-a arătat încântat de această idee, spunând că a luat la cunoștință despre proiectul în cauză, față de care, personal, nu are nimic împotrivă: „Cred că este o treabă foarte bună, atât timp cât nu deranjează cu nimic locuitorii județului și nu presupune schimbarea de urgență a actelor. Locuitorii din sud-vestul județului merită acestă modificare și, pentru că tot s-a vorbit în ultima vreme de reparații morale, sentimentale… eu o consider, în primul rând, o reparație istorică pentru județul nostru”.
GEALAPU, de la Bărăști, și-ar dori mai mult!
În ceea ce-l privește, deși consideră că proiectul Olt-Romanați este „un proiect bun”, Virgil Gealapu, primarul comunei Bărăști mai spune că: „Este, într-adevăr, o reparație morală și necesară, dar dacă tot se dorește schimbarea denumirii, și dacă tot vrem să facem această completare, aici, la Olt, eu cred că n-ar fi rău să o realizăm în întregime, și, de ce nu, să readăugăm și zonele care au fost cândva în vechiul Romanați. Avem o istorie frumoasă în spate și trebuie să o păstrăm așa cum se cuvine!”
CRĂCIUNESCU, din Dobroteasa, militează pentru normalitate!
Mai departe, Ion Crăciunescu, edilul comunei Dobroteasa, la rându-i susținător al proiectului, consideră că: „Istoric, moral și cultural, este normal să fim, cu toții, locuitorii județului Olt-Romanați. Așa este normal și sper că asta se va-ntâmpla! E punctul meu de vedere și nu mă interesează de ce spun unii sau alții. În orice caz, avem istorici și oameni de cultură care pot oferi mai multe amănunte vizavi de acest subiect, iar datoria lor este să-i informeze pe cetățeni județului, astfel încât să nu existe confuzii”.
PELIGRAD, din Șerbănești, ridică semne de întrebare!
Primar cu multe realizări edilitare, având în spate și o bogată experiență administrativă, Titi Peligrad din Șerbănești este ceva mai rezervat, spunând că este greu de spus dacă e bună sau nu o astfel de schimbare: „Să faci o astfel de modificare înseamnă să iei în calcul foarte multe aspecte. Spre exemplu, nu va fi nevoie de o schimbare cât mai rapidă a cărților de identitate, a certificatelor de înregistrare și toate cele. Sigur, s-a spus că fiecare va fi schimbat la data expirării. E o reparație istorică, morală sau culturală, așa cum se spune…”.
ANCUȚA, de la Icoana, nu are nimic împotrivă!
La rândul său, Gabriela Ancuța, primărița de la Icoana, s-a arătat în favoarea proiectului amintit, precizând că: „Propunerea a venit din partea unor oameni bine informați, profesori, istorici și nu numai, iar noi am ascultat-o cu mare interes. Nu avem nimic împotriva acestui demers, considerăm că este indicată și corectă această modificare, dar totul se va decide în urma referendumului și cetățenii județului vor fi aceia care vor hotărî ce denumire va avea județul în care locuiesc. Datoria noastră este ca noi să ducem mai departe această informare, astfel încât cetățenii să primească și totodată să înțeleagă mesajul corect”.
VOICULESCU, din Cungrea, cere un proiect mai amplu!
„M-am informat şi eu în legătură cu această hotărâre. Momentan, nu pot să spun dacă e bine sau rău. Vom vedea ce va fi! În orice caz, dacă tot se doreşte asta, şi dacă trecem la denumirea de Olt- Romanaţi, atunci să respectăm şi limitele geografice şi să includem şi localităţile care erau în acest judeţ! Mă refer la cele care astăzi sunt pe la Dăbuleni, prin Dolj, în Teleorman… Aşadar, o reparaţie istorică totală va fi când se va ţine cont şi de aceste aspecte””, a spus primarul comunei Cungrea, tânărul Liviu Voiculescu.
LUNGANU, de la Schitu, ne așteaptă la referendum!
Aflat la primul mandat în fruntea comunei sale, Marian Lunganu, edilul de la Schitu, este de părere că: „Romanațiul are o istorie bogată și frumoasă în spate, iar locuitorii din zona respectivă merită această îndreptare istorică. Deci, nu văd nimic rău împotriva acestui proiect. Au fost discuții, probabil că vom mai fi, iar oamenii trebuie să meargă la vot! Care va fi rezultatul final, vom afla după referendum”.
ROTEA, din Vitomirești, este indiferent!
„Că e județul Olt, că va fi județul Romanați, eu n-am nimic împotrivă. Important este ca noi, primarii, să ne facem datoria pentru comunitate, iar oamenii să fie mulțumiți și mândri de județul în care trăiesc. Oricare ar fi numele său. Altfel, este și o reparație istorică pe care, locuitorii din zona Romanați o așteptau de foarte multă vreme”, a spus și Robert Rotea, primarul comunei Vitomirești, un tânăr de perspectivă, aflat, deja, la cel de-al doilea mandat.
Dumitru Botar. Când istoricii au argumente…
Profesorul Dumitru Botar este unul dintre istoricii din capitala Romanaţiului, Caracal, care a scris cel mai mult despre tot ceea ce înseamnă Romanaţi. Toate aspectele istorice au fost evocate în lucrările sale, evidenţiate de o calitate fină în materie de evocare a trecutului. Acesta este unul dintre susţinătorii proiectului de redenumire a judeţului Olt în Olt-Romanaţi.
Istoricul aşteaptă împlinirea unei reparaţii morală, care va fi concretizată prin local stabilit prin hotărâre a Consiliului Județean pentru zilele de 6 şi 7 octombrie a.c.
„Ce s-a întâmplat cu Romanaţiul n-a mai fost o nedreptate, a fost pur şi simplu un asasinat administrativ-teritorial. Mai exact, el a fost eliminat de pe harta administrativă a ţării, dar nu şi din istorie, nu şi din cultură, nu şi din inimile noastre. Judeţul a fost dintotdeauna unitatea administrativă de bază a Ţărilor Române. A existat o scurtă perioadă când Carol al II-lea a renunţat la judeţe şi a înfiinţat ţinuturile. Apoi, a venit anul 1950 pe care nu-l condamnăm pentru că atunci au dispărut toate judeţele. România a avut o nouă hartă administrativ teritorială, după modelul sovietic cu regiuni şi raioane. Ne-am bucurat apoi în 1968 când «Fhurer-ul de la Scorniceşti» (Nicolae Ceauşescu – n.red.) a luat o hotărâre de a se reveni la vechea împărţire teritorială, pe judeţe. Însă, bucuria noastră a fost de scurtă durată pentru că Legea de organizare administrativ teritorială a exclus 21 de judeţe, între care şi Roman, Câmpulung Muscel, Râmnicu Sărat, Sighişoara, Lugoj sau Romanaţi. Ne-am trezit că judeţul Romanaţi nu a mai fost. De atunci a început durerea noastră”, spune profesorul Dumitru Botar.
Județul Olt-Romanați, o reparaţie a trecutului pentru viitor. Președintele Consiliului Județean Olt susține…
Romanaţiul are o istorie îndelungată, care, prin romanitatea sa, a trecut proba timpului. Mai mult, Romanaţiul a făcut din acest spaţiu un simbol al latinităţii poporului român…
Redescoperirea valorii cognitive a acestui simbol se impune cu atât mai mult cu cât, după numele ţării – România, Romanaţiul este una dintre puţinele denumiri geografice care include numele poporului român, toponim ce definea şi, poate, ar fi timpul să redefinească o unitate teritorial-administrativă, aşa cum este în prezent judeţul Olt.
„Idee a apărut de mai multă vreme, când am sărbătorit un anumit număr de ani de când este atestat judeţul Romanaţi. Eram în sala Teatrului Naţional, era vorba de o inițiativă reparatorie prin adăugarea la Olt şi a cuvântului Romanaţi. E vorba de o reparaţie istorică şi de adăugarea cuvântului Romanaţi. Trebuie să găsim o cale de comunicare cu locuitorii judeţului, astfel încât nimeni să nu încerce să o transforme în altceva decât ceea ce vrem să fie: o reparaţie istorică şi o amintire a acestui judeţ. Vreau să transformăm acest demers în unul public”, spunea președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu.
Mai mult, instituţia pe care acesta o reprezintă este implicată în informarea cetăţenilor judeţului Olt, chemaţi la urne pe 6 şi 7 octombrie a.c. Consultarea cetăţenească prin referendum este un exerciţiu al democraţiei, iar validarea rezultatului referendumului nu implică costuri anume, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru entităţi juridice. Altfel, pentru o reperaţie istorică nu este niciodată prea târziu.
