Fără îndoială că fenomenul care a „bulversat” EUROPA a fost MIGRAȚIA în contextul în care „mulți” au cerut frânarea fluxului de migranți.
Fenomenul este strâns legat de ceva care în aparență pare curios și anume de capacitatea liderilor politici de a avea reflexul de a anticipa. După cum s-au „petrecut” reuniunile lor la BRUXELLES, putem aprecia că, în fapt, capacitatea lor de anticipare a fost NULĂ, motiv care poate conduce la concluzia că nimic bun nu se anunță pentru EUROPA.
Incidentele „determinate” de art. 7 din tratatele U.E. cu privire la statul de drept ce se referă recent la UNGARIA și mai vechi, la POLONIA, „șubrezesc” U.E. mai ales că VIȘEGRADULUI se alătură și cele 3 țări baltice în a zice că nu sunt de acord cu „multe” din ceea ce spune BRUXELLES-UL.
Dacă adăugăm vocea AUSTRIEI care îi consideră pe imigranți – smuggled migrants – pe când aceasta îndeplinește funcția președinției U.E., înețelegem „zbuciumul” european.
ITALIA și-a amintit de „gloria romană” și refuză orice „directivă” de la BRUXELLES și condamnă ceea ce EA califică drept industrie mafiotă – traficul de persoane. Italia este azi cea mai pornită împotriva acestor rețele, considerând că ele amenință democrația europeană.
Până și FRANȚA, aliat de nădejde al GERMANIEI, a susținut ideea instalării unor centre de primire în afara EUROPEI, mai precis în AFRICA, asta chiar dacă MACRON se „răstea” la țările din ESTUL EUROPEI, amenințându-le cu sistarea fondurilor europene.
Cert este că „ORBANIZAREA” politicii în domeniul migrației a devenit un concept, chiar dacă amenințările conform art. 7 au fost „votate” deși punerea în practică va fi… „sine die”.
Dacă „descifrăm” disputele din cancelaria de la BERLIN – Angela MERKEL vs ministrul de interne care destabilizează „pacea germană”, chiar ne întrebăm:
1 – Pe cine se mai sprijină UNIUNEA EUROPEANĂ?
2 – Este vorba de o mișcare anti-europeană de la ROMA la BUDAPESTA, și de la LONDRA la VARȘOVIA?
3 – Dă o mână de ajutor și Donald Trump care stimulează scindarea EUROPEI?
Toate aceste „accidente” cu siguranță vor întări ideea pe care o au deja oamenii, de-a lungul deceniilor, cum că Uniunea Europeană nu ar fi gândită și condusă democratic, și că nu s-ar suprapune cu interesele cetățenilor, încât apărătorii fermi ai U.E. au rămas doar MERKEL și MACRON.
Să fie proiectul UNIUNII EUROPENE aproape de final?
DAR NOI? ÎNCOTRO?
Căci, ROMÂNIA se află în permanență într-un derapaj generalizat, cauzat, în primul rând, de disprețul față de meritocrație. ROMÂNIA este dominată de un „amatorism” ce s-a cățărat la vârfurile ierarhiei și s-a transformat, în zilele noastre, în BALAMUC.
CA URMARE, tocmai de aici:
– ROMÂNIA lor n-a fost capabilă să înfăptuiască reforme „competente” în „consens” cu secolul XXI.
– ROMÂNIA lor a lichidat economia „trimițând” în exil milioane de oameni.
– PROASTA admninistrare făcută în numele democrației a ruinat țara, fără să răspundă cineva.
– ADMINISTRAȚIA este plină de „amatori de gașcă”.
– JUSTIȚIA „funcționează” pentru a-i distruge pe adversari.
– DREPTURILE OMULUI s-au „transformat” în privilegii pentru suprastructura politică ce beneficiază de salarii și pensii „grase”.
– CĂPĂTUIALA a devenit o obsesie pentru că „EI POT”.
– POPULAȚIA, în cvasitotalitate, vrea lichidarea corupției, vrea stat de drept, vrea o justiție independentă etc, dar în zadar.
– ÎNCREDEREA în instituțiile statului s-a prăbușit, căci acestea nu sunt ferite de pile, acoliți și nepotism.
– ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ domină EGOISMUL, iar CONSECINȚA, după 30 de ani de „democratură” este că fiecare „mandat” a „realizat” ZERO PROGRESE, astfel că ROMÂNIA nu contează în CONSTRUCȚIA EUROPEANĂ, nici măcar în zona celor 3 mări.
TOTUȘI, ar fi posibil, oare, ca PREȘEDINȚIA NOASTRĂ la nivelul UNIUNII EUROEPENE din semestrul I – 2019, să pună capăt dramei ROMÂNIEI actuale?
Rămâne de văzut!
