Acasă Actualitate „Sărbătoarea Bujorului”, un dar din sufletul primarului Nicuşor Sîia

„Sărbătoarea Bujorului”, un dar din sufletul primarului Nicuşor Sîia

532

Oamenii locului au ceva aparte, pe lângă un primar destoinic, cum ar fi: respectarea tradiţiilor, respectarea muncii câmpului şi o comună în plină dezvoltare. Lucru care se dovedeşte prin fapte. Sărbătoarea a fost, şi de data aceasta o reuşită din toate punctele de vedere. Ca în fiecare an, la Radomireşti se organizează o sărbătoare aparte. Unul din evenimentele consacrate, realmente seducătoare, prin frumosul celei mai mari întinderi de bujori din rezervaţia naturală de interes naţional, din pădurea localităţii. A plouat mult în ultimele zile, dar pregătirile premergătoare autenticei sărbători a naturii nu au cunoscut perturbări. Devenit simbolul comunei Radomireşti, bujorul sălbatic, din rezervaţia de 58 de hectare, este protejat prin măsuri de-a dreptul speciale de administraţia locală a marii comune oltene.

O sărbătoare cum n-a mai fost
Sâmbătă, 19 mai a.c., lângă stadionul din comuna Radomireşti, a avut loc „Sărbătoarea Bujorului”, un eveniment cu tradiţie, organizat de Primăria comunei Radomireşti, prin Nicuşor Sîia, unul dintre cei mai buni primari ai judeţului Olt. Şi chiar dacă, de fel, sărbătoarea avea loc în Pădurea Călugărească, anul acesta locaţia a fost una la fel de bine aleasă. Deşi norii negri ameninţau sărbătoarea comunei, soarele a ieşit victorios, iar vremea a fost una numai bună e petrecut. Spectacolul a debutat cu un program artistic susţinut de copii din comuna Radomireşti, membri ai Ansamblului „Bujorelul”, pregătiţi de Constantin Bălărău, coregraf Daniel Dumitru, coregraf Luminiţa Dumitru, director Florina Bercea şi director al şcolii Elena Sîia. Grupul vocal „Crăiţele”, parte a ansamblului, a deschis ziua de petrecere, cu melodii din folclorul românesc. Ansambul, aflat sub bagheta unui veteran în domeniu, a câştigat mai multe premii, unul dintre ele fiind Premiul I la Concursul Naţional al Copiilor „Căluşul Românesc” din anul 2016.
Pe scenă au urcat şi mari artişti ai muzicii populare româneşti: Niculina Stoican, Cristina Turcu Preda, Valentin Sanfira, Nicoleta Vasile şi Roberta Crintea.

„După şase ani de zile am reînnoit tradiţia «Sărbătorii Bujorului» şi acum pot să spun că suntem la cea de-a doua ediţie. Din cauza ploilor abundente, dar bune pentru comuna noastră, am fost obligaţi să ne mutăm aici, în centrul comunei, urmând să ținem anual această sărbătoare. Petrecerea a costat în jur de 27.000 lei, cu contracte puse pe SICAP”, a spus Nicuşor Sîia, primarul uneia dintre cele mai înfloritoare comune ale judeţului Olt.

Bujorul românesc
Personajul central al „Sărbătorii Bujorului” este chiar cel care dă numele evenimentului: bujorul. Şi nu unul oarecare, ci unul pur românesc, protejat de lege. Această floare o specie de floare unică în Europa, care creşte doar în anumite zone din România. Floarea rară a supravieţuit erei glaciare şi este la fel de veche ca şi crocodilii. În ţară există cinci rezervaţii naturale de bujori româneşti, zone protejate prin lege de câţiva ani. Una dintre rezervaţii se găseşte şi în judeţul Olt, în Pădurea Călugărească şi se întinde pe raza localităţilor Radomireşti, Dăneasa, Drăgăneşti-Olt, şi Stoicăneşti. Floarea rară are o istorie fascinantă care pleacă dinaintea erei glaciare. Specialiştii o numesc floare relict glaciar şi o consideră o supravieţuitoare având în vedere că a răzbit până în zilele de astăzi.

Radomireşti, vatră de suflet oltenesc
Comuna Radomireşti, compusă din satele Radomireşti (reşedinţa), Poiana, Călineşti, Crăciunei, are o suprafaţă de 10.217 ha, un intravilan de 819 ha şi un extravilan de 9.398 ha. Ca populaţie, numărul locuitorilor este de 4.129 de persoane, după ultimele date, care locuiesc în 2.254 de gospodării. Comuna beneficiază de instituţii de învăţământ moderne – două şcoli şi trei grădiniţe.
Frumosul Radomireşti este așezat în Câmpia Română, mai precis în partea de SE a Câmpiei Boianului, pe drumul european E70 (fost DN6) și pe magistrala feroviară București-Videle – Roșiorii de Vede-Radomirești-Caracal – Craiova. În teritoriul județului Olt, satul ocupă o poziție sud-estică, la o distanță de 50 km de Slatina, 12 km de Drăgănești-Olt, 27 km de Caracal și 27 km de Roșiorii de Vede, Județul Teleorman. Prin poziția sa geografică, satul Radomirești și satele din sudul comunei fac legătura între Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului.
Vecinii comunei sunt: la nord, comuna Stoicăneşti; la nord-vest, comuna Seaca; la est comuna Mihăeşti; la sud şi sud-vest judeţul Teleorman, iar la vest comuna Dăneasa. Relieful satului este alcătuit în mare parte din câmpie, brăzdată de la nord la sud de Valea Călmățuiului, râu ce odinioară avea izvoare, dar azi este sec și are apă numai când sunt precipitații abundente. Pe măsură ce ajunge în dreptul șoselei naționale (drumului european), malul stâng (răsăritean) se ridică formând o adevărată creastă. Se continuă așa până în zona Dudău-Leș, de unde se domolește malul stâng, iar cel drept devine mai abrupt.
În zona Fripți malurile se îndulcesc pentru ca apoi, pe raza satului Poiana, din nou să devină mai abrupt, când malul drept, când cel stâng. Trebuie să amintim aici și Valea Sohodolului, vale fără apă, care, ca și Călmățuiul, este sec și are apă numai când sunt precipitații mai abundente. Această vale vine din sudul comunei Stoicănești, Olt și formează hotarul între comunele Dăneasa și Radomirești, apoi își continuă drumul spre Călmățui și spre comuna Crângeni, Teleorman.
Clima acestui sat de câmpie este cea specifică întregii ţări: temperat-continentală,, cu valuri de aer uscat din Vest și umed din Est, cu ierni geroase și aspre și veri călduroase și secetoase. Cele mai frecvente vânturi, care se abat asupra satului sunt: Crivățul (sau vântul de iarnă) care bate dinspre Est sau Nord-Est și aduce viscol și zăpadă iarna, ploaie primăvara și secetă vara. Băltărețul, care aduce ploaie. Austrul, bate din direcția Sud-Vest și aduce secetă. Pierderile de apă din sol sunt în mare măsură influențate de regimul vânturilor ce bat în această zonă.

File de istorie
Prima atestare documentară a satului o avem, dacă putem spune așa, din anul 1512-1513, iulie 23, când domnitorul Neagoe Basarab întărește Mânăstirii Cutlumuz de la Muntele Athos satele sale, hotărnicite de boieri. Mult mai sigură, ca dată de atestare documentară a satului Radomirești este anul 1606, mai 12, când la Târgoviște, domnitorul Radu Șerban – 1602-1611 (a doua domnie) – întărește paharnicului Badea stăpânirea asupra satelor: Stoicănești, Olt, Crăciunei, Olt, Radomirești și Călinești – pe Călmățui. Locuitorii acestor sate, moșneni fiind, adică oameni liberi, au venit de s-au vândut de bună voie paharnicului Badea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.