Decesul ex-regelui MIHAI a generat extrem de multe opinii, comentarii, analize, în aceste zile, cele mai multe privitoare la ultimii ani „de domnie”. Abținându-mă de la comentarii, acum, la aproape trei sferturi de secol de la evenimente, dar numai pe baza unor documente ale vremii, supun ATENȚIEI doar trei mari „evenimente” ale vremii, ca întrebări de „actualitate”:
1. 23 AUGUST 1944
„EXPRESIE” a înțelegerii între partidele constituite în B.N.D (iunie 1944) cu REGELE – FACTOR ACTIV – pentru:
– „repunerea” în drepturi a CONSTITUȚIEI din 1923;
– lupta alături de ALIAȚI împotriva GERMANIEI hitleriste pentru a ne recâștiga teritoriile „acaparate”, independența și suveranitatea;
– măsuri menite să grăbească sfârșitul celui de-al II-lea război mondial;
– punerea bazelor păcii și organizarea postbelică a lumii.
2. Lovitură de stat sau insurecție militară?
În contextul tratativelor ce avuseseră loc la CAIRO, ANKARA, STOCHOLM, dar și în cabinetele de la LONDRA, WASHINGTON, MOSCOVA, în perspectiva „CONVENȚIEI de ARMISTIȚIU”, pornind atât de la „întâmplările” momentului, cât mai ales de cele decise la TEHERAN.
a.) Arestarea, DIN ORDINUL REGELUI, a lui ION și MIHAI ANTONESCU, și a altor miniștri, dar și „ridicarea” lor de către EMIL BODNĂRAȘ – „purtător de acțiune” al „ALTORA”;
b.) Mișcările armatei, ce avea un singur „comandant suprem”, care au imobilizat și dezarmat unitățile germane extinzând operațiunile din MOLDOVA la MAREA NEAGRĂ, până în BANAT și TRANSILVANIA.
3. REGELE și „VREMURILE”, după IALTA, în contextul unor documente ale vremii de atunci, selectate din noianul celor existente, mai puțin uzitate de către cei „în drept” s-o facă, după cum urmează, dar fără comentarii:
„1389 – 25 iulie 1945 – «Spre lămurirea unei enigme»
Cu ocazia verificării arhivei secrete personale a lui HITLER (efectuată de britanici) s-a găsit între alte documente de mare importanță și un raport iscălit de generalii KEITEL și GUDERIAN, adresat fostului FÜRER, după și în legătură cu capitularea ROMÂNIEI.
Acel document a fost prezentat mareșalului MONTGOMERY, care l-a remis prim-ministrului W. CHURCHILL. Acest document, din ordinul prim-ministrului W. CHURCHILL a fost transmis în fotocopie generalului STALIN însoțit de o notă explicativă, în care s-ar fi cuprins și unele sugestii de a se căuta modalitatea de a se exprima o recunoștință publică pentru însemnătatea actului important săvârșit de ROMÂNIA la 23 august 1944.
Acesta este temeiul din care a emanat și care a determinat manifestarea gratitudinii exprimate, prin actul decorării cu ordinul „VICTORIA” a suveranului ROMÂNIEI și donația celor două avionete de către SOVIETE, ale căror armate au fost beneficiarele primordiale a roadelor consecvente ale acelui act din 23 AUGUST 1944, de valoare istorică sub toate raporturile.
(ARHIVELE STATULUI, BUCUREȘTI, fond. CASA REGALĂ, dosar nr. 20)”
903 – 31 august 1944
ȘEFUL MARELUI SATAT MAJOR – 31 august 1944
MAIESTATE,
Înalta hotărâre a MAIESTĂȚII VOASTRE, de la 23 August 1944, care urmărea ruperea alianței impuse și nefaste cu GERMANIA și alăturarea țării la NAȚIUNILE UNITE comportă…
(ARHIVA M.A.N., fond 332, dosar nr 128, f. 1-3)
1388 – 5 iulie 1946
DECRET
Al prezidiului Sovietului suprem al U.R.S.S. de decorare cu ordinul „VICTORIA”, a regelui MIHAI I al ROMÂNIEI. Pentru actul curajos al cotiturii ,,, hotărâte a politicii ROMÂNIEI spre ruptura cu GERMANIA hitleristă și alierea cu NAȚIUNILE UNITE în clipa când încă nu se precizase clar înfrângerea GERMANIEI, MAIESTATEA SA MIHAI I de ROMÂNIA se decorează cu: ORDINUL „VICTORIA”.
Președintele Prezidiumului sovietului suprem al U.R.S.S.
M. KALININ
Secretarul Prezidiumului Sovietului Suprem al U.R.S.S.
A. KORKIN
MOSCOVA, KREMLIN, 6 iulie 1945
(LIBERTATEA, an II, nr. 269, din 6 iulie 1945, p. 1)
1390 – 24 august 1945
TEXTUL rostit de Gh. TĂTĂRĂSCU, vicepreședintele CONSILIULUI de MINIȘTRI:
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944
Unele privesc SUVERANUL
DA, într-un ceas în care „înfrângerea GERMANIEI nu se precizase încă clar”, tânărul nostru rege, luând asupra sa toate riscurile, ca și toate răspunderile, a forțat mâna destinului și dezarmând toate ezitările și înlăturând toate șovăirile, a așezat țara pe drumul marii datorii, pe drumul VICTORIEI”…
(ARHIVELE STATULUI, București, dosar nr. 33/1945, f. 107-115)
1391 – 1945
EXTRAS din sinteza întocmită de MARELE STAT MAJOR la sfârșitul războiului antihitlerist
…VIII CONCLUZIUNI GENERALE
1. Ca urmare a actului de la 23 August 1944 și a proclamației MAIESTĂȚII SALE REGELUI către țară, armata română a trecut imediat la acțiune, răpind astfel germanilor orice posibilitate de a-și mai prelungi rezistența în acest spațiu, „pe linia fortificată F.N.B (FOCȘANI-NĂMOLOASA-BRĂILA), pe CARPAȚI sau pe MUNȚII APUSENI”… eliberarea ARDEALULUI, înfrângerea UNGARIEI și eliberarea unor mari părți din teritoriul CEHOSLOVACIEI.
(ARHIVA M.A.N. fond 1948, dosar nr. 1404 vol. 1, f. 177-183)
1373 – 29 mai 1945
TELEGRAMA adresată de EDUARD BENEȘ – președintele REPUBLICII CEHOSLOVACIA, suveranului ROMÂNIEI MIHAI I.
MAJESTĂȚII SALE REGELUI MIHAI I
Înapoindu-mă în PRAGA eliberată, am întâlnit pe drum multe unități din armata română, care cot la cot cu trupele sovietice și cehoslovace au luat parte, în mod activ, în luptele pentru eliberarea teritoriului REPUBLICII CEHOSLOVACE.
Aceste trupe nu pot decât să întărească vechile relațiuni de prietenie care au existat între statele noastre.
29.V.1945, doctor EDUARD BENEȘ
(ARHIVELE STATULUI, dosar 30/1945, f. 40, p. 4)
1374 – 30 mai 1945
TELEGRAMA de răspuns a suveranului ROMÂNIEI, MIHAI I
Excelenței SALE,
Domnului doctor EDUARD BENEȘ, președintele REPUBLICII CEHOSLOVACE
Poporul român și EU suntem fericiți că armata noastră a adus contribuția ei de sânge alături de viteaza armată sovietică și cehoslovacă la eliberarea teritoriului scumpei voastre patrii.
MIHAI R
(ARHIVELE STATULUI, dosar 30/1945, f. 49, p.4)
1232 – 6 martie 1945
DECRET REGAL… cu privire la guvernul condus de PETRU GROZA
MIHAI I
Prin grația lui DUMNEZEU și voința națională rege al ROMÂNIEI
La toți de față și viitori, SĂNĂTATE
În baza dispozițiilor art., 88 din CONSTITUȚIE și art. 1 și din legea de organizare a ministerelor…
Am decretat și decretăm…
Art. 1. Dl Gh. TĂTĂRĂSCU se numește vicepreședinte.
Art. 2. Se numesc miniștri secretari de stat domnii: Lucrețiu PĂTRĂȘCANU, la Departamentul Justiției; Ștefan VOITEC, la Departamentul EDUCAȚIEI NAȚIONALE; GH. GHEORGHIU DEJ, la Departamentul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice.
Art. 3. Se numesc subsecretari de stat, domnii: la Ministerul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice Ion Gh. MAURER și Mircea NICULESCU.
Dat în București la 6 martie 1945
MIHAI R
PREȘEDINTELE CONSILIUL DE MINIȘTRI
Dr. PETRU GROZA
(ARHIVELE STATULUI, dosar 26/1945, f. 28-29)
1230 – 6 martie 1945
Cuvântarea rostită de GH GHEORGHIU DEJ cu ocazia instaurării guvernului dr. PETRU GROZA
MAJESTATEA SA REGELE a binevoit să accepte lista noului guvern de largă concentrare a forțelor democratice, propusă de primul ministru PETRU GROZA…
Să mulțumim MAJESTĂȚII SALE REGELUI că a înțeles în cele din urmă să asculte glasul poporului. În ciuda clicii care îl înconjoară, îl izolează de popor, MAJESTATEA SA regele ascultând glasul poporului și sfatul adevăraților conducători ai poporului nostru are mult de câștigat deoarece conducătorii partidelor așa-zise istorice, au căutat să târască monarhia în frământările politice, în vâltoarea luptelor politice.
(SCÂNTEIA – an II, nr. 161, 8 martie 1945)
1268 – 17 martie 1945
MISIUNEA STATELOR UNITE
BUCUREȘTI, ROMÂNIA – 17 MARTIE 1945
Confidențial
Domnului SECRTAR DE STAT
WASHINGTON
Domnule,
După formarea Guvernului GROZA, se spune că domnul MANIU ar fi afirmat în fața unui reporter că este foarte dezamăgit de faptul că STATELE UNITE și MAREA BRITANIE nu l-au sprijinit pe rege, simțind că a fost abandonat de americani și britanici să-l accepte pe dr. GROZA…
Al dvs., cu respect,
BURTON Y. BERRY
Reprezentantul STATELOR UNITE în ROMÂNIA
Așadar, opinii, mărturii și aprecieri „exprimate” în acele vremuri, ce pot conduce la „răspunsuri” cu adevărat istorice în numele ADEVĂRULUI ISTORIC.
Profesor,
ION PĂTRAȘCU
Slatina – Olt
