Acasă Editorial Trei instituții, două greve și o seamă de atitudini…

Trei instituții, două greve și o seamă de atitudini…

207
      Să dăm de o parte valul convențional, promovat pe principalele canale media, alimentate copios de cauza actualei puteri! Vom găsi o Românie care seamănă cu un laborator de chimie, în care, după ore, repetentul clasei amestecă, necontrolat, substanțe fel de fel. Reacțiile sunt diverse, de la un foc de artificii până la un incendiu generalizat, care va cuprinde toată școală, cartierul chiar…
Unele lucruri sunt bezmetic făcute. Iată efectele secundare produse de modul cum în subordonatele din teritoriu ale Ministerului Muncii au loc: greve, acțiuni de protest, aproape peste tot prin țară. Nemulțumirile oamenilor sunt îndreptățite. Spre exemplu: un funcționar de la Prestații Sociale – AJPIS (Agenția Județeană pentru Plăți și Intervenție Socială), cu un salariu sub 1.500 de lei net, muncește opt ore administrând un buget de câteva milioane de euro pe lună, prin acțiuni de control, la primării din teritoriu, unde puterea a dat mult. E inechitate, iar de aici până la a nu mai putea cere performanță, este un singur pas. Și în zona ITM-ului (Inspectoratul Teritorial de Muncă), lucrurile sunt, în fond, pe același drum. Deci, protestele au, iată, o legitimitate. Mai mare decât cele simultane, făcute de conducerea de la APIA (Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură). Acolo, dacă tai 15% din 7.500, tot rămâne…
Miercuri, 13 decembrie 2017, la Slatina, pe scările din clădirea denumită generic Direcția Muncii, au ieșit să protesteze cei de la AJPIS. Incorpore. Alături de ei, o parte din cei care și-au băgat picioarele în decidentul politic din ITM. Oamenii sunt îndreptățiți să ceară. Au dreptate și dreptul consacrat în același timp. Nu încalcă nicio lege, poate doar disciplina de partid a șefilor.
Acțiunea de la mijlocul săptămânii trebuie privită și-n altă ecuație: în calea celor de la AJPIS nu s-a pus conducerea de la Olt. Iată un director: Ileana Ghiță, rațională cât cuprinde. La ITM, o instituție mult mai politizată decât cea situată cu un etaj mai jos, au fost tensiuni. Pe ici, pe colo, și niște fluctuații de tensiune. Au ieșit mai puțini. Poate și dʾaia, într-un gest nefericit, directorul instituției, Cristi Ungureanu, a tăiat, înaintea porcului de Crăciun, câte o oră de la greviști. Să le fie învățătură de minte, ca altădată să nu mai îndrăznească să provoace dihonie socială, într-un popor care se prostește uitându-se la anarhiștii din Piața Victoriei, acele elemente destabilizatoare, de neam, popor, Dragnea și Tăriceanu la un loc.
Importantă e doar scânteia care s-a aprins acolo. În secundar, este și atitudinea parlamentarilor puterii de la Olt, neatenți la un mic protest, dar mare ca exemplu pentru alții. Într-un județ unde, de obicei e liniște. Atât de multă liniște…
În schimb, cu tristețe, o remarcă, într-un colț de ziar, care nu dăunează nimănui: angajații de la Pensii, aflați nu departe de situația colegilor de la ITM și AJPIS, au stat cuminți în birouri, uitându-se spre colegii lor, admirându-i și ignorându-i, în același timp. Arătând că românii au undeva o genă blestemată a solidarității prin absență și cumințenie. O veni de prin Fanar (cartierul Istambulului care ne furniza domnitori acum vreo trei secole, sau de dinainte…).
Oricum, iată, într-o fotografie pentru mai târziu, bună de ținut minte, trei instituții, două greve și o seamă de atitudini. De citit și de înțeles! Poate și de explicat celor care astăzi nu înțeleg, și pentru mâine, celor care vor veni și vor vrea să afle adevărul. Nu cel de prin canalele media, și cel din dimineața zilei de 13 decembrie 2017.
N.A.
Altfel, nu-i înțeleg pe bărbații cu putere din Guvernul României, când nu înțeleg s-o tragă de mânecă pe Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și să ceară să lase de o parte orgoliile prostești, vizavi de modul cum înțelege să-i pedepsească pe cei pe care azi îi conduce. Sau, cine știe, doamna o fi reîncarnarea Mariei Antoaneta, cea care, pusă în fața unui popor flămând, rămas fără pâine, a cerut ca acestuia să i se servească cozonaci. Ce a pățit după, în Piața Bastiliei, este o altă poveste…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.