Îmi propusesem ca în această dimineață de joi să abordez subiectul alegerilor din cadrul Tineretului Social Democrat. Eveniment organizat pe muzica „Piraților din Caraibe”, cu două zile înainte ca șeful de la seniori să fie suspect, în mod oficial, într-un dosar unde prejudiciul estimat este la 21 de milioane de euro. Am să las de o parte prognoza despre viitorul stângii din județul Olt, acolo unde Andrei Barbu și Cosmin Floreanu nu sunt și nu promit nimic din punct de vedere politic…
Despre primul nu se știe mai nimic, iar când se află ceva, e legat, imediat, de taică-său. Un inspector la Inspectoratul în Constucții Olt, pedist din vremea lui Bobeș. Cel de-al doilea, la Congres, a citit de pe o hârtie un discurs pe care nici el nu l-a ascultat. Dar, aici e treaba seniorilor de astăzi, în cine investesc pentru viitor.
Subiectul, pentru astăzi, e mai relevant, din punctul de vedere al autorului. În țara lor e bine… Există creștere economică, orizonturi pozitive și prea puțină atenție acordată cursului de schimb sau galopantului ROBOR, care e pe cale să producă drame.
O discuție, de dimineață, cu un exponent al puterii locale, m-a convins că au dreptate. Lui i-a „crescut” mașina de serviciu. De la un Logan 2006 la un Duster. Mașină echipată corespunzător, trecțiune integrală. El, nu e atent la mărunțișuri. Are card de carburant, iar dacă depășește cota, subordonații au întotdeauna rezerve. Conduce o instituție care funcționează și fără el, în timpul când e mai mereu plecat, iar creșterea salariului de astă-vară l-a surprins plăcut. E aproape de pragul psihologic al sutei de milioane. Într-o lună sub, în altă lună… puțin peste! Fiind vremuri de pace, îi cam rămân toți banii acasă. La partid nu e stare de necesitate, și, oricum, atunci când a cotizat i-a convins și pe subordonați că trebuie! Într-un joc al acțiunilor la purtător. Omul pare că renaște. Îl îngrijorează doar trecerea rapidă a timpului. Nu se sperie de opoziție și știe că dacă pică Dragnea vine altul, tot de la ei. Altfel, are și niște relații bune în zona opoziției, gata să le folosească.
Mai mult, omul care crede și vede beneficiile creșterii economice. Tocmai a câștigat, la loz în plic, și transferul soției. De la bine – relaxant, la foarte bine – fără griji. Cavaler, nici nu se supără în lunile când soția câștigă aproape cât el. E, doar, tot de la stat. Statul care are grijă de cetățenii acestei țări, și face politici publice în interesul românilor. Problema e una „minoră”: ca el și ea, de mai sus, nu sunt foarte mulți.
Restul, mulțimea, poporul, plebea, e destul de îngrijorată în aceste vremuri în care Tudose, premierul de la Brăila, e în stare să-i bată pe cei care nu cred că în România e bine. Lor, celor mulți, nu le pică bine creșterea cursului de schimb între leu și euro. Pentru că la banii lor contează. Ei cumpără benzină, iar acasă nu au din cafeaua de protocol de la serviciu. Lor nu le decontează nimeni, măcar parțial, coșul de la magazin. Știu valoarea fiecărie hârtii: de un leu, de cinci sau de zece. Dacă nu reușesc această contabilitate a supraviețuirii nu le dă nimeni bonusuri venite din decontări de la cursul de formare profesională. Iarna la munte, vara la mare…
Tot ei, nerecunoscătorii creșterii economice, muncesc și plătesc impozite la stat. Pentru ca lor, oamenilor de la partid, să le fie de bine. În fiecare zi! Căci la ei e Crăciunul dimineața și Paștele după-amiaza. Însă, ulciorul pe care nu au pus deocamdată accize, e posibil ca într-o zi să nu mai vrea să meargă la apă. Atunci, lumea se va schimba! Iar! Acum e mai ușor decât în noiembrie 1987, la Brașov, atunci când, cine ar fi crezut că în județeana de partid au intrat niște oameni în locul domnilor și doamnelor… Scenariul e repetabil, țare este aceeași!
