Vineri, 8 septembrie a.c., în ziua sărbătoririi Nașterii Maicii Domnului, la Schitu, are loc prima ediţie a „Sărbătorii comunei”.Inițiativa acestei sărbători a satului aparține primarului Marian Lunganu, cel care devine, din acest an, părintele spiritual al acest proiect al locului. Primarul, aflat la primul mandat, este un om cu perspective în administraţie locală, cu multe priorități în agenda sa de lucru, şi cu proiecte pentru viitorul comunei. Pentru acesta, grija față de cetățeni, de nevoile edilitare ale acestora, este un crez, iar comuna capătă o nouă înfăţişare – din toate punctele de vedere.
Marian Lunganu este un om destoinic, gospodar, un fiu al satului, aplecat asupra necesităţilor locuitorilor comunei pe care o păstoreşte. Comuna Schitu se află pe un nou drum, pe drumul european.
Mare sărbătoare la Schitu!
Primaru Lunganu a făcut o promisiune şi s-a ţinut de ea: comuna are o sărbătoare a sa. Pe 8 septembrie 2017 este ziua în care comuna Schitu îmbrăcă haine de sărbătoare. Le va îmbrăca pentru prima oară, de SĂRBĂTOAREA COMUNEI SCHITU. Sărbătoarea are invitaţi care mai de care, are multă muzică, şi mai are şi multă voie-bună.
Ziua de sărbătoare începe la ora 14.00. Printre invitaţi se numără Ansamblul Folcloric „Doina Oltului”, Ansamblul „Voiniceii Schitului’’, Ansamblul „Muguraşii Iminogului’’, Ansamblul Folcloric „Poarta Olteniei’’ GAL Ghimpeţeni. Cei mai importanţi invitaţi care vor urca pe scenă sunt: Constantin Enceanu, Constantin Măgureanu, Marius Măgureanu, Marcela Fota şi Coman Camelia. Între timp ce muzica întreţine atosfera de sărbătoare, cetăţenii şi musafirii comunei pot servi mititei şi nu numai, bere, băuturi răcoritoare. De asemenea, administraţia locală, prin comercianţi a pregătit o atmosferă de poveste pentru copiii din localitate, parcul de distracţii şi tarabe cu jucării. Sărbătoarea se va încheia în jurul orei 22:00.
Despre Schitu
Localitate situată în Câmpia înaltă a Boianului, pe valea Iminogului, la 24 km sud-est de Municipiul Slatina. Relieful: câmpie înaltă (Câmpia Boianului), caracterizată printr-un abrupt vestic care domină valea Oltului. Acesta este însoţit de o puternică linie de izvoare din care se alimentează satele situate la sud de Drăgăneşti-Olt. Interfluviul se remarcă şi printr-un număr mare de crovuri, în care se pot forma lacuri. În vestul localităţii se desfăşoară lunca şi terasele Oltului. Lunca are o lăţime medie de 5-6 km formând un şes aluvial întins.
Clima: temperat-continentală cu temperatura medie anuală de lO-ll°C şi precipitaţii medii anuale de 500-550 mm. Vânturile caracteristice: Crivăţul (care bate dinspre est aducând viscol şi zăpadă iama, iar vara secetă) şi Austrul (vânt secetos din direcţia sud-vest).
Hidrografia: râul Iminog – afluent de stânga al Oltului. Pânza de apă freatică se află la adâncimi mai mari de 20 m.
Numele comunei Schitu vine de la denumirea dată satului Schitu, care se afla lângă schitul fondat de boierii Greceni. Numele acestora a fost dat satului Greci. În perioada 1824-1934, comuna a purtat numele de Schitu-Greci. Aceste informaţii sunt menţionate în documente:
La 1 mai 1801, Tiţa Greceanu lasă 800 de stânjeni din moşia Greci nepoatei sale Elena, făcută „fată de suflet”, la căsătoria acesteia cu Iordache Racoviceanu. Restul de 300 de stânjeni urmau să revină aceleiaşi nepoate după moartea Tiţei. În anul 1809 se aleg hotarele mosiei. În catagrafia din anul 1820, moşia apare ca fiind stăpânită de şetrarul Alexandru Rătescu şi de schitul Greci. În anul 1824, părţi de moşie se împărţeau între urmaşele vistemicesei Tîţa Greceanu şi soţia lui Iordache Racoviceanu.
La 30 august 1824, boierii Răteşti, având nevoie de bani „pentru căsătoria suroriilor“ au vândut moşia boierului Filip Lenş. Acesta era fiul francezului Jean Baptiste Lin Chon şi al Mariei Hodivoianu, fiind şi el căsătorit cu o româncă Filip Lenş a avut o lungă carieră de dregător, ajungând vornic de poliţie şi logofăt al dreptăţii. În anul 183 1 , moşia şi satul Greci se aflau în proprietatea Mitropoliei şi a postelnicului Filip Lenş.
Localitatea a fost complet colectivizată în anul 1961, iar începând. cu 1990, sătenilor le-a
fost restituită proprietatea în limitele Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 şi Legii nr.
10/2001. Oamenii locului se distrau, pe vremuri, la bâşciurile anuale de pe moşia lui Filip Lenş: la Mucenici, Buna-Vestire, Duminica Tomii, Înălţare, Sf. Apostoli, Sf. Maria Marec şi Sf. Maria Mică. (conform Dicţionarului Istoric al Localităţilor din Judeţul Olt – P-V)
Toponimia satelor este următoarea:
Schitu – de la schitul aflat în satul Greci
Grece – de la numele familiei de boieri Greceni
Catanele – pluralul de la „catană” sau „cătană” (ambele termene de origine magriară) – soldat al armateu austro-ungare.
Moşteni – variantă de la „moşneni” – ţărani liberi din Ţara Românească, cei care moşteneau o proprietate de la străbuni şi îşi stăpâneau de drept proprietatea.
Lisa – cuvânt de origine latină, referitor la suprafaţa perfect dreaptă a unui pământ.
„Comuna Schitu este unitatea administrativ-teritoriala componentă a judeţului Olt. aşezată in
estul judetului, la o distanţă de aproximativ 25 km. faţă de municipiul Slatina, învecinându-se la nord cu comuna Perieţi, la sud cu comuna Vîlcele, la vest cu comuna Movileni, iar la est cu
comuna Brebeni. Schitu are în componenţă satele: Catanele, Moşteni, Schitu, Greci şi Lisa, având suprafaţa totaăa de 3.193,54 ha., din care 342.55 ha. teren intravilan şi 2.850,99 ha. teren extravilan. Populaţia comunei Comunei Schitu se ridică la 2.995 de locuitori şi 1.182 gospodării. potrivi. Din ptmct de vedere confesional, l00% din locuitori sunt de religie ortodoxă. Pe raza comunei Schitu îsi desfaşoară activitatea urmatoarele unităţi/instituţii de invăţământ, cultură, sănătate, economice şi de servicii: Şcoala Primară Catanele, Şcoala Gimnazială Schitu. Şcoala Primară Greci si Şcoala Primară Lisa; Grădiniţa Catanele. Grădiniţa Schitu, Grădiniţa Greci si Grădiniţa Lisa. (în toate unităţile de învăţământ este asigurată predarea limbii române ca limbă oficială); Căminul Cultural Schitu; Biblioteca Comunală Schitu. ln comuna Schitu există două biserici declarate monumente istorice, respectiv: Biserica Sfantu Ioan, din satul Moşteni. construită în anul 1850 şi Biserica Sfântul Nicolae, din satul Greci, construită în anul 1810
Mai sunt şi doua cabinete individuale de Medicină de Familie, punct farmaceutic uman, situate în satul Moşteni. În Schitu se găseşte şi Spitalul de Psihiatrie Cronici din satul Greci.
De asemenea, un rol important îl au activităţile comerciale şi de agricultură.”, se arată în Statutul comunei din 2013.
