Văleni – 28 Decembrie 2016
Dragă Doamne,
Am așteptat cu mare bucurie Nașterea Ta anul acesta și mă bucur că ai acceptat să cobori din dragoste, pentru a reactualiza în inimile fiecăruia, întregul proces al mântuirii noastre. Te-am simțit dezamăgit în dimineața de Crăciun și într-adevăr ai motive întemeiate…
Am plecat dimineață alături de mama și sora mea spre Biserică simțind liniștea acelei dimineți friguroase care parcă voia să anunțe tot satul că Tu te-ai născut în noaptea ce trecuse.
Am fost, după tradiție, întâi la cimitire, să aprindem câte o lumânare celor pe care I-ai luat lângă Tine, apoi am auzit chemarea clopotelor și ne-am îndreptat spre Biserică. Era atât de aglomerat la cimitir că nici nu am avut loc să întorc mașina, dar pentru că sunt un șofer bun și lăudăros, am reușit să mă strecor și să ajung la poarta Casei Tale.
Am intrat în Biserică și frigul din interior, acel frig al peșterii Tale, l-am simțit până în măduva oaselor de parcă dispăruse paltonul de pe mine. Cineva spunea că frigul din Biserică este un frig altfel, unul cu miros special, unul care te face conștient unde ești și într-adevăr așa este. Eu am simțit frigul Bisericii care m-a făcut conștient de cât de smerită a fost Nașterea Ta.
Erau 6 persoane, părintele și doamna preoteasă la strană. Inițial am crezut că am ajuns mult prea devreme și toți acei oameni care se salutau și se îmbrățișau prin cimitire or să vină rând pe rând să Te vadă, să Te simtă, să Te audă și mai ales să aducă slavă Pruncului născut.
Am salutat pe toți bătrânii prezenți acolo și am trecut lângă doamna preoteasă pentru a face slujba Nașterii Tale așa cum se cuvine, cu mare bucurie.
Deși au bătut prelung clopotele care anunțau că Sfânta Litrughie începe în Biserică, cu toate acestea ușile Bisericii parcă se încăpățânau să se deschidă.
Nea Florică, cel care a ieșit cu lumânarea înaintea părintelui la Vohodul Mic, (ieșirea cu Sfânta Evanghelie) care simbolizează pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul cel înaintemergător Ție Doamne, ținea cu atât de mare atenție lumânarea în mână încercând să lumineze Biserica acolo unde oameni trebuiau să stea drepți pentru venirea Ta pe pământ.
Eram deja la citirea Evangheliei care vorbea despre Nașterea Ta și în Biserică eram 10 oameni care nu mai simțeam frigul deloc, deși aburul care ieșea din gura părintelui și a noastră indica altceva. Deja cred că nu doar eu, ci toți simțeam căldură și auzeam un glas de Copil care plânge.
La ieșirea cu Darurile eram 16 oameni în Casa Ta, care am văzut Biserica deschizându-se și îngeri coborând din turlă, împreună făcându-ne slujitori că: „Noi care pe Heruvimi cu taină închipuim și făcătoarei de viață Treimi, întreit cântare aducem …” , 16 oameni care încercam să înțelegem că: „… toată grija cea lumeasc acum să o lepădăm”.
Nici nu m-am mai uitat spre ușă. Am continuat să îți cânt Ție Celui născut din Fecioară și să văd minunea Nașterii Tale.
Îți mulțumesc că atunci când credeam că doar noi, cei 20 de oameni din Biserică mai conștientizăm că Nașterea Ta este punctul central al Crăciunului nu masa, bradul, cadourile și pupăturile cu neamurile prin cimitire ușa aceea s-a deschis și 20 de copii frumoși, aduși care de părinți, care de bunici au intrat în Casa Ta într-o liniște surprinzătoare, cred, să nu Te trezească pe Tine Cel Născut pentru noi.
Te-am văzut bucurându-Te atunci când am rostit Tatăl Nostru împreună cu ei și mai ales atunci când, așa cum au putut ei, au colindat în Biserica Ta.
Eram 20 de oameni, 20 de copii și câțiva părinți și bunici strânși pentru a vedea minunea Nașterii Tale. Nu am adus daruri afară de rugăciunile noastre de mulțumire pentru bucuria pe care ne-ai dat-o că Te-ai născut și în acest an. Ba mai mult am luat daruri de la Biserică, Darul Împărtășirii cu Tine.
Îmi pare rău că am fost atât de puțini să vedem Nașterea Ta, însă a fost ca în fiecare an, o bucurie imposibil de descris în cuvinte.
Știu că ești dezamăgit că lumea nu Te-a așteptat peTine, ci a așteptat Crăciunul, pe Moș Crăciun, cadourile ș.a. dar pentru 20 de oameni, 20 de copii și câțiva bunici și părinți, Tu ai fost centrul sărbătorii!
Îți mulțumesc Doamne că pentru aceștia, ai acceptat să Te naști și anul acesta!
Ei au fost motivul Nașterii Tale și în fiecare an ei îți for aduce același motiv, ca Tu să accepți să cobori pe pământ.
Plin de bucuria Nașterii Tale,
Alin
Prof. Drd. Alin Bolboașă Șofaru – Colegiul Național „Ion Minulescu” Slatina
