„Mixul de politici, de stânga și de dreapta, pe care le putem promova, ne pun în situația de a fi atractivi pentru electorat, cel care vede în noi și altceva decât PSD și PNL”
Dacă cineva ar realiza un clasament al celor mai respectați politicieni care au activat în județul Olt după 1989, cu siguranță, Valeriu Steriu ar fi pe podium. Asta în condițiile în care acesta e originar de prin părțile Brașovului și a venit aici în urmă cu ani, adus de listele stângii social-democrate.
S-a acomodat perfect. A răspuns promt la toate solicitările venite din partea locului, iar astăzi, la începutul proiectului politic al Partidului Mișcarea Populară, după fuziunea sa cu UNPR (partid absorbit de PMP), Valeriu Steriu regăsește Oltul. Oameni și locuri. Foartă puțină nostalgie despre ce a fost cândva, mai mult despre proiectele viitoare, domnia-sa a răspuns temelor de actualitate, într-un interviu acordat pentru Ziarul de Olt…
– Ce înseamnă pentru dumneavoastră această nouă construcție care se numește Partidul Mișcarea Populară?
– Este un proiect ambițios în care am intrat cu toată încrederea.. Am asistat în ultimii șase ani la o transformare a mea dintr-un politician venit pe căi tehnorate, într-un politician care face politică. În tot acest timp am reușit să văd ce înseamnă parlamentul, ce înseamnă partea de aleși locali și astăzi îmi dau seama că într-un partid ai nevoie de toate elementele. Iar elementele de temelie, ca întotdeauna, vin de la consilierii locali, de la consilierii județeni și primari, și merg până la cei din vârf. Altfel, pot spune că am identificat în această primăvară dificultățile cu care UNPR-ul s-a trezit în campania de la locale, după o perioadă în care am avut numai elemente de coborâre pentru partid, considerând că este nevoie și de un vârf puternic. Acesta a fost motivul pentru care parteneriatul cu PMP-ul a devenit o variantă de lucru foarte utilă, cu un lider puternic, cum a fost și este Traian Băsescu.
– Sunteți partener într-o echipă cu, poate, cel mai pregnant politician din ultimele două decenii… Cum îl regăsiți, în această postură, pe președintele de partid și nu de țară, Traian Băsescu?
– Înainte de a fi fost primar sau președinte de țară, Traian Băsescu a fost președinte și lider de partid. Cu meseria aceasta a intrat în politică, a știut să-și construiască echipele, să-și modeleze structurile și a avut, întotdeauna, carisma necesară pentru a se impune și în interiorul, dar și în exteriorul organizației, către electorat.
„Ne propunem ca PMP să fie varianta mult așteptată de români, având elemente clare de politici de stânga, într-un partid de dreapta”
– Avem astăzi o cale de stânga ezitantă și o cale de dreapta de la care se așteaptă foarte multe. Este PMP-ul o a treia cale? Oamenii, în prag de campanie, caută, pe lângă polul de stânga și așteptările din partea dreaptă, o a treia cale…
– Ne propunem ca PMP să fie varianta mult așteptată de români, având elemente clare de politici de stânga, într-un partid de dreapta. Niciodată nu vor ieși proiectele din capul celor din UNPR. Avem: primul loc de muncă, avem program de construcție de creșe și grădinițe, avem înlăturarea abuzurilor făcute de statul român pe diferite ramuri… fapt pentru care avem convingerea că putem fi vocea românilor, dar și a oamnilor de afaceri din România, frustați că în ultimii ani statul le ia banii din cont ori le blochează, prin birocrație excesivă, accesul la anumite drepturi. Fac referire la oamenii de afaceri locali, având în vedere că nu sunt, în clipa de față, politici egale cu cei veniți din străinătate, prin mari companii multinaționale, comparat cu ce i se pune în față unui român care pornește o afacere, plecând de la una mai mică până la alta mai amplă. De aceea, mixul de politici, de stânga și de dreapta, pe care le putem promova, ne pun în situația de a fi atractivi pentru electorat, cel care vede în noi și altceva decât PSD și PNL, partide care, de atâția ani, încearcă să găsească drumul spre bunăstarea românului, dar nu reușesc…
– Una dintre inițiativele promovate de partidul-mamă – UNPR, din care ați făcut parte până acum câteva luni, era cea referitoare la „Votul la 16 ani”. Este Traian Băsescu de acord cu această propunere?
– Traian Băsescu nu a avut niciodată vreun reproș sau vreo solicitare de a retrage din proiectele UNPR-ului, ci, dimpotrivă, le-a îmbrățișat ca pe proiectele utile societății. Votul la 16 ani a fost de multă vreme o dorință a noastră, în UNPR, blocat, din păcate, în Constituție. Mai mult, momentul în care l-am fi putut fructifica, al majorității de 70% din Parlamentul României, la începutul actualului mandat, nu a putut să ducă la înscrierea unei constituții noi, a unei constituții schimbate, amintindu-ne cât de repede s-au certat PNL-ul cu PSD-ul. Cu toate astea, vom milita pentru acest proiect și în programul pe care îl vom propune românilor pentru acest ciclu electoral, sperând să fie mai multă înțelepciune în viitorul parlament, să-și construiască un 66% – dorință spre a schimba Constituția, pentru ca mai apoi, printr-un referendum, să facem niște modificări care să repare lucruri absolut normale. Spre exemplu, mai avem puțin și peste patru ani o să votăm de Crăciun, căci suntem atât de blocați de actuala Constituție, încât la fiecare ciclu mergem cu două săptămâni mai târziu. Sunt, așadar, anumite elemente pe care trebuie să le corectăm.
„Am convingerea că o continuare a reformei statului poate veni dintr-un guvern condus de Traian Băsescu”
– Dacă am fi după alegerile parlamentare, iar PMP-ul este partid parlamentar, având șansa să mute guvernarea între o majoritate făcută cu cei de la PSD sau una făcută cu cei de la PNL, în ce zonă ați vrea să mergeți și ce ați cere?
– PMP-ul a mai spus-o în urmă cu două săptămâni și o repet și au în interviul de față: vom cere funcția de prim-ministru al României, iar în afară de președintele Traian Băsescu nu cred că este cineva mai pregătit ca să conducă țara, având experiență și în zonă prezidențială, și în zonă executivă, dar și în zonă de administrație locală. Personal, am convingerea că o continuare a reformei statului poate veni dintr-un guvern condus de Traian Băsescu. Am văzut în acest an și guvernul tehnocrat, am văzut și guvernul PSD, am văzut și guvernul PNL și cred că ne-am convins… Practic, singurele reforme din ultimii zece ani sunt cele din justiție, pași mărunți făcuți în partea aceasta de reprezentare în structurile exterioare – NATO și Uniunea Europeană, iar cu asta nu ne putem mândri prea mult…
– Elementele de justiție din clipa de față, cele care se văd în spațiul public, sunt elemente ale consolidării statului de drept sau sunt doar pârghii de imagine și atâta tot, domnule Steriu?
– Făcând o analiză a bilanțului, din ultimii ani, eu consider că sunt, totuși, elemente ale statului de drept. Se observă că avem o pronunțare pe foarte multe procese, cu condamnări definitive și irevocabile, ceea ce ne arată că mai multe instanțe, după ce au analizat ce a făcut Parchetul sau DNA-ul, au luat decizia corectă. Sigur, se poate și mai bine, se pot aduce îmbunătățiri pe partea de drepturi ale omului, sunt directive europene care trebuies implementate, iar prezumția de nevinovăție să existe în dreptul fiecărui anchetat, până la capăt.
– Este o soluție creșterea prețului la alimentele de bază și la toate cele ce înseamnă coșul zilnic al unui om din România anului 2016? Creștem prețurile pentru a diminua risipa, cum spune șeful portofoliului de la Ministerul Agriculturii, de câteva zile încoace?
– Nici gând! Risipa alimentară este un subiect total separat față de costul alimentelor. Suntem, încă, o țară cu foarte mulți oameni sărmani carte nu își asigură necesarul de proteine din alimente, pentru că nu au suficienți bani. E nevoie de soluții, cel puțin pentru a asigurarea alimentelor de bază: lapte, carne, brânză, tot ceea ce înseamnă un strict necesar pentru a avea o populație mai sănătoasă. Spre exemplu, uitați-vă și la competițiile sportive la care sportivii români sunt din ce în ce mai anemici. Poate că nu este cuvântul cel mai bun, dar adevărul este că nu ne mai prezentăm la aceleași standarde de dezvoltare, iar una din cauze o reprezintă și alimentația de astăzi a românului. Pe de altă parte, risipa alimentară este cu totul altceva. Ea poate să aibe niște soluții prin programe sociale, astfel încât alimentele care sunt încă în termen, dar nu se vând în întregime, să ajungă la oamenii nevoiași, la orferinate, cămine de bătrâni etc.
„Avem în continuare nevoie de investiții străine, dar ele trebuie să fie, efectiv, pe picior de egalitate, din toate punctele, cu cele pe care le au românii!”
– Politicile publice, cele ce definesc ajutoarele de stat, trebuie duse mai departe?
– Da, și cu precădere pentru români! Atât timp cât multinaționalul vine doar să-ți facă un loc de muncă, și acela prost plătit, suntem departe de a dezvolta țara. Mai mult, nu înțeleg de ce, în continuare, ANAF-ul îi caută doar pe români la taxe și impozite, în timp ce multinaționalele nu fac doar profit în România ca să lase acel impozit pe profit. Dintr-o dată toate sunt numai pe pierderi, iar pierderile, dacă îi iei mai tare, ți le pun pe seama salariaților. Ei, bine, nu e deloc așa, căci dacă ar fi doar pe pierderi, nu ar mai sta aici. Ar trebui făcută o analiză pe tot ce înseamnă consultanța din spatele lor, facturile care încep din martie, aprilie, să fie atent studiate, sunt, până la urmă, formele prin care aceștia își expatriază profitul. Inclusiv salariile șefilor nu sunt cele reale, pentru că ei, întotdeauna, mai primesc bonificații în funcție de niște cifre, în țara lor de origine. Nu vreau să fac discriminări între o societate cu capital străin și una cu capital român, avem în continuare nevoie de investiții străine, dar ele trebuie să fie, efectiv, pe picior de egalitate, din toate punctele, cu cele pe care le au românii!
„Deja ne gândim ce vom face peste patru ani când avem semne că vom obține peste 20% din opțiunea românilor”
– Ce înseamnă un scor bun pentru PMP la alegerile parlamentare din luna decembrie și cum credeți că oltenii, pe care îi știți atât de bine, pot fi convinși să voteze cu Partidul Mișcarea Populară?
– În urma fuziunii cu UNPR-ul, PMP-ul a trecut la un alt gen de dimensiune pentru proiectul politic. Nu ne punem problema de a avea un prag electoral, considerându-l a fi obligatoriu, între 5 și 10% la alegerile ce vor avea loc pe 11 decembrie 2016. Deja ne gândim ce vom face peste patru ani când avem semne că vom obține peste 20% din opțiunea românilor.
– Și cum veți face asta, domnule președinte?
– Fie participând la o viitoare guvernare cu niște proiecte exacte și propuneri de oameni, cu varianta de prim-ministru, fie intrând în opoziție, locul în care crești mai bine și mai repede în fața electoratului. Sigur, în ziua de astăzi, convingerea electoratului se face mult mai greu decât în urmă cu 10 sau 15 ani, pentru că electoratul de azi e mult mai informat, mult mai prezent și mai documentat, indiferent de zonă – urbană sau rurală – cu acces la tv, presa on-line și site-uri de socializare. De aceea, programul nostru nu-l vrem sub forma unui roman stufos, ci un dosar cu cinci sau șase pagini, cu zece mari idei de genul: reforma în sănătate, învățământul aflat în suferință, legea cu primul loc de muncă – atragerea tinerilor spre un post, imediat după finalizarea studiilor, agricultura pentru care am expertiza necesară și ambiția de a fi punctuali cu subvențiile față de fermieri și nimic altceva. De asemenea, să nu uităm că România va avea șansa ca în 2019 să dețină președinția Uniunii Europene – o perioadă când putem veni cu inițiative la nivel european, de a modifica și de a face diverse reforme europene. Pentru asta avem nevoie de oameni bine pregătiți, căci a conduce Europa înseamnă să ai oameni și la Geneva, pentru ceea ce însemană comerț, să ai și la Bruxelles sau în Strasburg… Președinția Uniunii Europene este o mare responsabilitate, iar noi va trebui să fim la înălțime!
