Acasă Cultură Marin Traşcă, despre viaţă şi vise. „El desconocido” şi „Căruţa cu vise”,...

Marin Traşcă, despre viaţă şi vise. „El desconocido” şi „Căruţa cu vise”, cărţile din drumul stelelor

162

O carte nu este un obiect de mobilier, care se asortează cu biblioteca din casă. Cartea este mai presus de orice altă banală scriere. Adună vise, întâmplări, poveşti şi un buchet bogat de gânduri. Un oltean, din Balş, a transcris pe hârtie gândurile sale, pe care le oferă în dar tuturor celor care păşesc în viaţa tulburătoare, unde linişte şi fericirea sunt doar metafore. Povestea de viaţă a lui Marin Traşcă, un ziarist al meleagurilor noastre, nu este o metaforă, este o lecţie vie, o lecţie despre viaţă şi lupta cu aceasta.

Între prieteni
Sâmbătă, 3 septembrie 2016, în sala de ceremonii a Bibliotecii Judeţeane „Ion Minulescu” din Slatina, a avut loc dubla lansare de carte: „El desconocido” şi „Căruţa cu vise”. La eveniment au fost prezenţi prieteni dragi, jurnalişti cu state vechi în presă, scriitori şi nu numai. Toţi au fost alături de Marin Traşcă pentru a-i arăta susţinerea şi prietenia. Volumele au fost prezentate celor care au venit la eveniment şi fiecare a primit în dar cărţi.

„Căruţa cu vise” frumoase
Cartea se deschide cu o dedicaţie a autorului: „Copiilor mei: Marius şi Violeta”, la care se adaugă un altfel de „cuvânt înainte”, cu titlul: „Căruţa cu vise, pe drumul stelelor”, în care se porneşte de la obârşia autorului, din „Balşul haiducilor olteni”, şi se continuă cu „boala scrisului” ce i-a fost hărăzită încă de la naştere. Autorul construia slove cu litere din alfabetul vieţii. Debutul în poezie l-a avut în 1988, la revist „Tribuna”. În „Căruţa cu vise” sunt iubirile, trăirile, dorinţele, împlinirile şi aspiraţiile ultimilor 20 de ani, ce reliefează zbuciumul poetului deasupra căruia pluteşte… singurătatea, care, după cum se ştie, te raportează la dorul de uliţele satului copilăriei. Poezia lui Marin Traşcă este o grădină botanică, cu o splendoare stranie. Se remarcă o pendulare între cer şi pământ a spiritului poetic, atitudinea de răzvrătire şi orgoliul sau de adâncire în sine. Alege calea dialogului, existent mereu în căutarea rostului poetic.
MaximinianMenuţ spune, în încheiere: „Cititnd cartea veţi auzi tropote de cai înhămaţi la o căruţă cu vise. „Poetul nu este doar carte”, „Să învăţăm de la câini”, „Mai e vreme de iubire” sau „Preţul trădării” sunt câteva titluri din multele titluri, care se regăsesc în volum.
Poeziile lui, care unele repsectă rima, altele nu, au o încărcătură metaforică atrăgătoare. Postfaţa, intitulată „Liniştea cuvintelor nespuse”, semnată de Cornel Drinovan este marcată de aprecieri şi comentarii pe marginea volumului de poezii.

În „Căruţa cu vise” a lui Marin Traşcă ne putem regăsi – destul de uşor – şi visele noastre. Pentru că uneori visele sunt aceleaşi, doar oamenii diferă.

„El desconocido” („Necunoscutul”), spovedania tulburătoare a unui învingător
Este un volum de proză captivant şi atrăgător. Cartea ziaristului poartă titlul în limba lui Cervantes: „El desconocido”. Este un roman autobiografic tulburător către mari necununoscute, cum ar fi: „cum e trecerea peste graniţa dintre viaţă şi moarte?”, „există viaţă dincolo de moarte?”. Întrebări rămase fără răspuns. Cartea este o meditaţie a perioadei cât a stat în spitalului din Madrid, în comă indusă – opt zile: „Am avut status asthmaticus, mai pe româneşte: mi s-au blocat plămânii şi am stat conectat la aparate şi adormit opt zile şi opt nopţi”.

Autorul numeşte viaţa pământească  „DRAGA” şi „viaţa” în care a fost „plecat” puţin „Necunoscut dincolo de zare”.  Autorul îşi dă seama că se dă o luptă între acestea două, ca în final să aleagă tărâmul pământesc, după ce a trăit profund „o repretiţie cu primadona cea cu coasa”. Traşcă mai adaugă „: „Dacă am şti dinainte ce uşor se pleacă din Draga, mai că am pleca în fiecare zi, dar, cum nu avem decât o singură viaţă de schimb în locul acelei plecări, căutăm s-o facem cât mai târziu. (…) Repetiţia cu moartea este unică, ceva care te ridică cu mult deasupra vieţii, te face să o vezi în toată micimea şi grandoarea ei”.
Romanul vieţii lui conţine şi critici sociale: „SĂRĂCIA”, pentru care mulţi dintre noi luăm drumul înstrăinării, o stare devenită naţională în acele vremuri şi chiar se continuă. Dar pentru autor singurul sprijin i-a fost dragostea caldă ce o purta familiei lui, oamenilor şi locurilor minunate ale ţării de care nu s-a putut dezlipi, indiferent la c distanţă se afla. A muncit din greu, pentru a asigura pâine familiei dragi, ajungând şi în Turcia, dar ştia că  singurătatea îl însoţea peste tot. Toate comentariile le avea scrise în jurnalul său.
Cartea cuprinde multe descrieri care te  atrag să citeşti romanul cât mai repede, pătruns de sensibilitatea autorului..

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here