Agenda parlamentarilor care nu stau degeaba. Florin Iordache şi Mihai Niţă

Noua sesiune parlamentară a început la 1 septembrie 2016, este ultima din legislatura 2012-2016. Activitatea parlamentară a aleşilor judeţului se lasă aşteptată. Pe moment, agendele parlamentarilor au încă pagini nescrise. Totuşi, sunt şi agende a doi deputaţi, unde întâlnim o activitate care ne-a atras atenţia. Este vorba despre deputaţul Florin Iordache, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi senatorul Mihai Niţă.

România, parte importantă a Uniunii Europene
Cea mai recentă declaraţie în plenul CamereI Deputaţilor a deputatului Colegiului 3, Florin Iorache, intitulată „Proiectul Uniunii Europene, un proiect care trebuie să continue”, face referire la mult-mediatizata ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit) şi modul în care clasa politică de acolo a abordat greşit acest eveniment istoric, fără să ia în calcul urmările.
În declaraţia sa, deputatul spune că „s-a văzut că odată cu adoptarea acestui referendum lira sterlină a scăzut dramatic, sunt o serie de repercusiuni prin care, din punctul meu de vedere, piaţa muncii, piaţa financiară şi toate celelalte, vor avea efecte nefaste pentru Marea Britanie. Dar problematica, din punctul meu de vedere, trebuie privită altfel. Adică, s-a văzut că sunt anumite probleme şi la Bruxelles şi cred că, cu înţelepciune, cu tact, reprezentantul comisiei, Parlamentul European, toţi ceilalţi, trebuie să gândească în urma acestui referendum, iar cuvântul de ordine este acesta, că Proiectul Uniunii Europene, ca proiect global, trebuie să continue cu anumite reformulări, regândiri şi reorganizări.
Este un proiect la care România cred că a demonstrat că este parte importantă a Uniunii Europene şi cu toţii trebuie să învăţăm că acest referendum, care din păcate, din punctul meu de vedere, a fost validat, este un referendum care nu mai trebuie să se repete în Uniunea Europeană”.

Necesitatea unei scări a valorilor
Pentru că în această vară s-au împlinit 130 de ani la naşterea ilustrului savant român Henri Coandă, una dintre valorile acestei ţări, senatorul Mihai Niţă a folosit acest exemplu, pentru a reitera necesitatea unei scări a valorilor, lucru menţionat într-o declaraţie făcută de acesta: „Program naţional de reinstaurare a scării valorilor, pentru emanciparea României”.

„Se mediatizează intens, şi pe bună dreptate, marele artist Constantin Brâncuşi. Dar ţara noastră a fost mereu un centru mondial al materiei cenuşii. Dovada o constituie sumedenia de invenţii şi inovaţii care au revoluţionat omenirea şi care au salvat milioane de vieţi. Chiar şi clădirea în care ne aflăm (n.red Paşatul Parlamentului), una dintre cele mai mari şi impozante din lume, este rodul inteligenţei româneşti.
Încă din Antichitate, învăţaţii de excepţie ai Greciei împrumutau de la înaintaşii noştri valorile create aici în domenii cum ar fi învăţământul şi medicina. Dacii au înfiinţat, pentru prima oară în lume, învăţământul de stat. Din păcate, actualitatea contemporană demonstrează că ne aflăm într-o nepermisă stare de regres, reflectată primordial în economie, implicit în viaţa socială.
Ştiu că există o preocupare pentru redresarea situaţiei, o iniţiativă parlamentară bine-venită, a doi foşti miniştri ai învăţământului, dar n-am constatat că i se acordă importanţa cuvenită, măcar pe măsura Legii antifumat. Actualmente, România are nevoie de un Program naţional pentru reinstaurarea scării valorilor, în vederea emancipării naţionale. O scară a valorilor înlocuită, după cum se ştie, de numeroasele fabrici de diplome, fără acoperire în pregătirea profesională. Este imperios necesar să valorificăm potenţialul de inteligenţă de care dispune ţara. La fel de necesar este să readucem acasă oamenii valoroşi care au plecat din cauza sărăciei şi a ignoranţei guvernanţilor. Sunt investiţii care privesc învăţământul, cercetarea, sănătatea, infrastructura şi care ne vor costa infim în raport cu profitul generat. De aceste măsuri depinde viitorul nostru ca naţiune.
Avem numeroşi români experţi în IT, unii prestează activităţi aerospaţiale la NASA ori în marile laboratoare de cercetare din ţările avansate. Ca exemplu a ceea ce pierdem zilnic prin opacitatea de gândire politică şi prin lipsa de acţiune, voi enumera numai câteva invenţii cu nume românesc, a căror evaluare ne este de folos.
Cel mai complex scaner de avioane funcţional în Elveţia este inventat de un român. Sângele artificial a fost creat la Cluj. Părintele ciberneticii este un român – Ştefan Odobleja. Unicul perpetuum mobile din istoria omenirii, o invenţie care datează de acum 60 de ani, Pila lui Karpen, ce funcţionează fără nicio intervenţie suplimentară de atunci, se află la Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida”, din Bucureşti. O replică de proporţii a sa ar putea alimenta o navă spaţială. Scaunul pentru ejectarea piloţilor este invenţia unui român. Nicolae Paulescu a inventat insulina, iar Ioan Cantacuzino a descoperit vaccinul antiholeric. Secretul tinereţii a fost descoperit de Ana Aslan. La primul institut de geriatrie din lume, înfiinţat la noi, s-au tratat, printre alţii, J.F. Kennedy, Charles de Gaulle, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin, Salvador Dali.
Rucsacul zburător este invenţia lui Iustin Capră. A fost brevetat de americani şi folosit de cosmonauţi la deplasările intercapsulare. Stiloul a fost inventat de Petrache Poenaru. Românii au creat dispozitivul care regenerează nervii. Tot un român a inventat filtrul de aer special ce reduce consumul de carburant cu 10% la autoturisme şi autoutilitare. Alexandru Ciurcu a construit prima ambarcaţiune cu reacţie. Augustin Maior este autorul telefoniei multiple. Traian Vuia a conceput avionul cu tren de aterizare pe roţi cu pneuri, iar Beldiman – aparatul hidraulic cu daltă de percuţie pentru sondaje adânci. Lazăr Edeleanu – primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf din lume. Aurel Vlaicu a lansat primul avion fuselat aerodinamic. Gheorghe Marinescu este autorul tratamentului paraliziei generale. Gogu Constantinescu a întemeiat o nouă ştiinţă: sonicitatea. Inginerul Gheorghe Botezatu a calculat traiectoriile Pământ – Lună, folosite la pregătirea programelor Apollo.
Acestea sunt doar câteva dintre capodoperele inteligenţei româneşti. Merită oare efortul de a investi mai mult în materia cenuşie a românilor? Eu cred că merită cu prisosinţă şi se impune de urgenţă lansarea programului naţional pe care-l propun. Ar fi o mare greşeală dacă n-am face aşa. Iar în privinţa unor astfel de greşeli iată ce zicea, spre luare aminte, Luceafărul poeziei româneşti, unul dintre cei mai buni gazetari ai tuturor timpurilor: „Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei”, se arată în declaraţia senatorul Mihai Niţă, o pledoarie ca o simfonie, la ceea ce ar trebui să dezvoltăm în sinele nostru: a aprecia, cu adevărat, valoarea şi a o pune pe un loc binemeritat.