Acasă Interviu Interviu cu Siminica Mirea, copreședinte PNL Olt

Interviu cu Siminica Mirea, copreședinte PNL Olt

672
 
 
„Un președinte liberal la Consiliul Județean e șansa lucrului bine făcut spre repunerea Oltului pe harta României”
 
 
Alegerile locale bat la ușă. Cel mai probabil, scrutinul va avea loc pe 5 iunie 2016. Asta, în cazul în care premierul tehnocrat, Dacian Cioloș, nu va ceda presiunilor venite, de ultimă oră, dinspre PNL, și va emite ordonanță de urgență pentru organizarea alegerilor în două tururi.
 
La Olt, opoziția se identifică, în prezent, în Partidul Național Liberal, asta în condițiile date de o Mișcare Populară măcinată de lupte interne și de un UNPR aflat în rezolvarea dilemei existențiale…
De pe poziția de copreședinte al PNL Olt, Siminica Mirea a acceptat să răspundă unui set de întrebări adresate în contextul dat de această scurtă prezentare: al alegerilor locale, cât și din perspectiva ofertei pe care o face către olteni PNL. Teme de interes județean, cu precădere…
 
 
– Ce-și propune PNL la Olt, la alegerile locale?
– Nu mizați pe răspunsul standard: câștigarea alegerilor locale, a unui număr de primari, a președintelui consiliului județean, și așa mai departe. Reevaluez și enunț altfel: vreau ca în urma alegerilor locale oltenii să înceapă să trăiască mai bine acasă la ei. Vreau un județ deschis, politici publice transparente, un confort minim în fiecare cătun al Oltului, realizat în interesul cetățeanului, ci nu după alte criterii. Văd o administrație liberală dedicată, capabilă să-și asume un punct zero, unul pe care noi, locuitorii Oltului nu l-am avut până acum…
 
 
– Ce le reproșați celor din afara administrației?
– Nu e vorba de reproșuri, de acuzații. E descrierea unei stări de fapt, care generează concluzii pentru fiecare dintre noi. Spuneți-mi că vă place cum arată județul astăzi și argumentați-mi asta, pentru ca apoi să cred că nu am eu dreptate. Nu! În ultimii 25 de ani, Oltul nu a fost condus în interes public, ci doar în sensul rezolvării unor probleme punctuale, care nu au făcut parte dintr-o strategie pe termen lung.
 
 
 
– Cine mai are timp de strategii și de proiecte pe termen lung?
– Nu e vorba de timp aici. Nu se poate altfel. Nu există, din păcate, la nivelul județului Olt, un plan de dezvoltare a zonelor geografice ale județului. Nordul Oltului se depopulează pe zi ce trece. Avem sate pustii și nimeni nu face nimic. Aglomerarea urbană din zona Slatinei se dezvoltă haotic. Pe lângă proiectul parcului industrial de la Slatina făcut de primărie, eu cred că și consiliul județean poate să creeze astfel de parcuri.
 
 
– Nu are pământ, doamnă… Unde să-l facă?
– Nicio problemă! Piața imobiliară e liberă. E dreptul autorității să achiziționeze teren, iar acest lucru poate da naștere la oportunități incredibile. Văd, mai departe, zona legumicolă din sud, acolo unde oamenii sunt lăsați la voia întâmplării să-și vândă produsele pe marginea șanțului. De ce nu există un parteneriat între Consiliul Județan Olt și consiliile județene din nordul țării, acolo unde ajunge marfa oltenilor, pentru acordarea de facilități în mod reciproc? E o întrebare pe care mi-o pun și eu și pe care ar trebui să și-o pună și mai multă lume…
 
 
– Bun, idei multe care sună bine. Dar.. de unde începeți?
– Păi, orice început trebuie să aibă un punct de plecare. Începem de la buna-credință, de la interes față de cauza publică și de la un audit făcut la Consiliul Județean Olt. Nu de pe premisa că cei care sunt astăzi au încălcat legea. Eu nu judec pe nimeni. E nevoie de această constatare pentru a ști de unde venim, pe ce stăm și pe ce mergem. Sună aparte și s-ar putea să mă combateți, dar îmi asum. E nevoie de un inventar real al județului Olt. De identificarea tuturor resurselor patrimoniale, umane și investiționale. E ca și cum te apuci de o afacere și nu te interesează piața de desfacere. Nicio șansă, oricât de performante ar fi produsele tale.
 
 
– Ce alte proiecte vă interesează?
– Lista e lungă. Nu vă dau decât câteva repere din considerațiile făcute de mine: schimbarea conceptului în domeniul investițiilor privind alimentarea cu apă și canalizarea. E mai ieftin dacă cei de la Consiliul Județean pot să convingă mai multe comune să se asocieze. Cu cât sunt mai mari, stațiile de epurare sunt mai fiabile, mai ușor de întreținut și chiar mai ieftine în întreținere. Așa se întâmplă și la rețelele de apă. Cu cât sunt mai mulți consumatori, și prețul vine în favoarea cetățeanului. Aș regândi conceptul privind managementul deșeurilor în clipa de față. E păgubos să vii cu gunoiul de la Corabia la Bălteni. Chiar dacă la mijloc mai sunt și niște stații de sortare…
 
 
– Sunt lucruri la care credeți că nu s-a gândit nimeni până acum și le promovați dumneavoastră?
– Nu vânez exclusivități, dar, totuși, vă răspund și la această întrebare: alarma de gradul zero, din punctul meu, este calitatea vieții și speranța față de viață. Avem un spital județean la Slatina? Foarte bine! De ce nu avem niște ambulatorii județene la Drăgănești, Corabia, Vitomirești și unde vreți dumneavoastră? În condițiile în care știm cu toții că spitalele teritoriale sunt doar niște puncte de tranzit. Am privit acum câteva zile niște rapoarte făcute de cei de la Statistică. Sporul demografic în județul Olt e negativ. O vină o are și autoritatea publică incapabilă să schimbe așteprările de la viață a generației tinere. Când nu oferi nimic, puțini sunt cei care se hazardează să aducă pe lume copii pe care nu au apoi cu ce să-i crească. E o filozofie de viață ceea ce v-am spus, dar luați-o așa, Altfel nu se poate!
 
 
– Ați vorbit de lucruri noi, de parcuri industriale administrate de Consiliul Județean, de politici publice în domeniul demografic. Ce facem cu educația?
– Ați atins un punct aparte. Ca liberal, văd lucrurile care nu sunt la locul lor. Văd această discriminare între copiii de la sate și cei din mediul urban. Iar discriminarea continuă și în mediul urban, căci nu aceleași șanse, la o educație performantă, le are un copil care învață la școala dintr-un cartier mărginaș, față de cel din școala de la centru. Să nu ne mai ascundem! Știm cu toții aceste realități și, din păcate, nu facem nimic. Sau, ce s-a făcut până acum, e foarte puțin. E nevoie de puncte de lucru pentru un centru de excelență la care să aibă acces și copiii din satele Oltului. Putem găsi bani pentru câteva microbuze și niște profesori dedicați. Contează să vrem asta. Mai mult decât atât, sunt fonduri europene care pot fi atrase, pentru educație, pe care le ignorăm în prezent. Banii pentru învățământ sunt, poate, mai importanți decât cei pentru infrastructură, așa cum înțelegem acest termen: apă, canalizare, gaze. Aș vrea și eu un răspuns de la dumneavoastră: de ce nu s-a gândit nimeni la așa ceva în ultimii 26 de ani, iar după asta putem să vorbim despre ce poate face Consiliul Județean în domeniul educației?!
 
 
– Oltul cultural, parte a Olteniei culturale?
– Cred că-mi dau seama ce vreți de la mine, aici. Încerc să vă răspund la fel de sincer ca până acum: e nevoie de o deschidere către resursa umană din domeniul cultural. Fiecare comunitate are povestea ei, și cred că în fiecare sat e un om cu aplecări spre identitatea zonei. Trebuie ajuns acolo, la resursa primară, pentru a putea dezvolta proiecte de anvergură județeană. Recent, Consiliul Județean a încercat să sprijine demersul celor de la Dolj: Craiova – capitală europeană. Un proiect eșuat, dar nu neapărat din vina celor care l-au promovat, ci rezultatul unor inacțiuni venite din timp. Când nu faci nimic atâția ani, nu poți să obții rezultate peste noapte. E, tocmai ceea ce v-am spus, nu?
 
 
– Un mesaj pentru olteni, la început de an?
– Să fie mai curajoși și mai cutezători! Să acorde o șansă și dreptei din Olt, pentru că merită această încercare! Un sfert de secol au fost prea îngăduitori, iar o schimbare nu poate să ducă spre o adâncire acrizei de identitate în care se află județul Olt în prezent. Un președinte liberal la Consiliul Județean e șansa lucrului bine făcut spre repunerea Oltului pe harta României…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here