Acasă Politic Cronică parlamentară despre ai noştri

Cronică parlamentară despre ai noştri

45

Agenda deputatului Dumitru Niculescu

Pe agenda de lucru a deputatului Colegiului 5, Dumitru Niculescu, s-au aflat, recent, două interpelări – prima, referitoare la Legea salarizării unitare, iar cea de-a doua adresată ministrului Dragnea.

Deputatul îi cere un punct de vedere ministrului Muncii

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, prin intermediul Guvernului României, şi-a propus ca în 2015 să revizuiască Legea 284/2010 privind salarizarea unitară. Aceasta a anunţat că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus la doar 5 clase – persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut. Proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului. Astfel, ministrul propune sindicatelor din sănătate şi asistenţă socială o lege separată de salarizare.

În acest sens, deputatul Colegiului 5, i-a adresat Rovanei Plumb o interpelare în urma căreia aşteaptă un răspuns de la aceasta:

„Mă adresez domniei-voastre ca urmare a propunerii pe care aţi făcut-o, şi anume: scoaterea sănătăţii şi asistenţei sociale din Legea salarizării unitare şi elaborarea unei legi separate privind salarizarea angajaţilor din aceste domenii. Până la răspunsul Federaţiei Sanitas, vă solicit,stimată doamnă ministru, punctul dumneavoastră de vedere detaliat , avantajele elaborării unei legi speciale care să stabilească salarizarea din domeniile sănătate şi asistenţă socială”, spune acesta în interpelare.

Pledoarie pentru Studina

Într-o altă interpelare, deputatul se adresează ministrului Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea,

ce are ca obiect „De la Studina se poate distribui apa în comunele vecine. Sprijiniţi?!”. Deputatul aşteaptă răspuns la următoarea interpelare:

„În localitatea Studina, o aşezare etalon pentru judeţ, (al cărui primar, de alt statut politic decât USL, a fost vitregit de autorităţile centrale şi judeţene Tri alocarea de fonduri necesare dezvoltării comunităţii), pentru a preîntâmpina orice incident în alimentarea cu apă, funcţionează o Gospodărie de Apă, dotată cu un bazin de 400 de metri cubi, cu personal calificat, care deserveşte 24 de ore din 24 de ore obiectivul. Mai mult, această investiţie poate asigura, în regim de orizontală, apă şi pentru un sat din comuna Grădinile, localitate vecină Studinei. Acest lucru se poate întâmpla şi mâine, dacă astăzi nu ar exista ambiţii politice mărunte şi dacă, prin bunăvoinţa domniei-voastre, din bugetul ministerului pe care îl conduceţi aţi aloca suma necesară, în jur de 1 milion lei, extinderii Gospodăriei de Apă de la Studina şi pentru satele vecine,acolo unde se doreşte şi este posibil.”

Gigel Ştirbu este şi deputatul minorităţii tătare turco-musulmane din România

Deputatul Colegiului 6, Gigel Ştirbu, este co-iniţiator al unui proiect de lege ce are ca scop declararea unei sărbători anuale a minorităţii tătare turco-musulmane din România ca fiind una recunoscută de legislaţia română – „Ziua Sosirii Primăverii”, ce se sărbătorea mereu în jurul dăţii de 21 martie.

Nawrez-ul este, anual, motiv de sărbătoare pentru lumea turcică. Această sărbătoare este considerată „ziua cea nouă”, când dă colţul ierbii, vremea se încălzeşte şi întreaga natură se trezeşte la o nouă viaţă, ceea ce reprezintă începerea unui nou an. În unele localităţi unde trăiesc etnici tătari, cei mici merg cu colindul, aşa cum se obişnuia din vremuri străvechi, cu creanga împodobite cu batiste sau marame de diferite culori, odinioară lucrate manual.

„Nawrez-ul reprezintã pentru popoarele turce o sărbătoare foarte veche, cu o deosebită încăreăturã simbolistică, iar membrii minorităţii tătare turco – musulmane din România sărbătoresc anual ziua 21 martie ca Sărbătoarea Sosiril Prlmăverii – denumită NAWREZ.

Din Asia până În Europa, fiecare popor îşi are propriile legende despre Nawrez.

Nawrez-ul se serbează în fiecare an de membrii minorităţii tătare turco- musulmane din România, pe data de 21 manie, iar aceastã datã coincide cu echinocţiul, fenomen astrologic ce prevesteşte începerea primăverii în emisfera nordică. Tradiţii,obiceiuri şi legende despre Nawrez: având în vedere că este celebrat într-o bună parte din ţările aparţinând lumii turcice, Nawrez-ul, ca sărbătoare a primãverii şi a prevestirii unui nou început, atrage după sine o serie de tradiţii şi obiceiuri ce variază de la o zonă la alta. Sărbătoarea urimăverii şi a anului nou – Nawrez, ESTE FOARTE BINE ASEMĂNATĂ CU SĂRBĂTOAREA DE PASTE A CRESTINILOR. prin prispa compatibilitãtilor legale de traditii şi obiceiuri: de Nawrez se vopsesc ouă în trei culori roşu, galben şi verde), iar tradiţia spune că pânã ce pe pământ nu cad coii de ouă, nu vine grimãvara. Cojile de ouă căzute pe pământ semnifică scăparea de greutăţi şi instaurarea unui început mai bun. Cei tineri merg în vizită la rudele mai în vârstă în semn de respect şi la colindat, urãnd pe această cale belşug şi sănătate. Nawrez-ul este sărbătorit în zona Dobrogei, fiind cea mai importantă celebrare după Bayram. În fiecare an, pe data de 21 martie, membrii ai minorităţii tătare turca-musulmane din Romania, cu prilejul acestei sărbători a primăverii, organizează diverse reuniuni bazate pe: recitare de poezii, galerii de pictură, mese festive cu preparate specifice, cântece şi o multitudine de momente artistice. În cadrul membrilor Uniunii Democrate a Tătarilor Turco Musulmani din România, Nawrez-ul aduce laolaltă o mulţime de oameni care se bucură de venirea primãverii ce aduce un aer de noutate şi prosperitate în viaţa fiecăruia”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Iniţiatorii cer ca ziua de 21 martie să fie declarată „Ziua Sosirii Primăverii”, pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România, iar instituţiile administrative locale să sprijine organizarea evenimentelor logistic şi financiar, după caz. Aceştia mai doresc ca Societatea Română de Televiziune şi cea de Radiodifuziune să cuprindă în emisiunile pentru minirităţi şi momente din cadrul sărbătorii Nawrez.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.