7 zile în subsidiar

Eugen Cârjan, primar ales al comunei Milcov, şi-a înaintat demisia din funcţie. Decizia sa, consemnată întocmai, a fost depusă la Prefectura Judeţului Olt, iar la Milcov, ca şi în alte părţi, primar interimar va fi viceprimarul în funcţie… În scurtul său mandat, Eugen Cârjan a încercat să facă multe din cele promise în campanie. A reuşit să doteze comuna cu un buldoexcavator, cu un tractor echipat, să înceapă investiţia de alimentare cu apă în localitate şi a făcut diligenţe la Consiliul Judeţean Olt pentru asfaltarea drumului care leagă Milcov Deal de Ulmi. Milcovul este a cincea localitate fără primar titular, după Brebeni, Sprâncenata, Coteana şi Slatina. Asfel, este puţin probabil să mai fie organizate alegeri parţiale anticipate. De profesie, Eugen Cârjan este medic uman şi înainte de a fi ales a lucrat pe piaţa asigurărilor. Depunerea demisiei sale la prefectură a fost confirmată şi de profesorul judeţului Olt, prefectul Silviu Neacşu. În schimb, demisionarul de la Milcov declara în ziua demisiei că va rămâne mai departe preşedinte al organizaţiei PSD din comună. De parcă mersul planetelor ar depinde de cât de vie e social-democraţia de la Milcov!

Sunt premise ca, la concursul din 30 aprilie, atunci când va fi ofertat postul de director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Olt, să nu intervină politicul, în splendoarea sa. Examenul se va susţine la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, iar condiţiile puse de organizatori nu permit înscrierea unor personalităţi remarcabile din rândurile lipitorilor de afişe. E posibil ca întâlnirea finală din sala de concurs să aşeze la aceeaşi masă oameni ce au condus, în diverse etape ale timpului, această instituţie, cum ar fi: Nicolae Drăghici – profesor de limba-română şi Gheorghe Iorga – un om de-al casei, din instituţia unde astăzi se organizează examen de admitere pe cea mai înaltă funcţie.

După ce a fost reţinută 24 de ore, după ce a fost arestată 30 de zile, Carmen Marinescu a mai primit o completare la arestul preventiv: încă 20 de zile. Cu nervii la pământ, aşa cum precizează surse judiciare, fostul preşedinte al Tribunalului Olt nu înţelege ce i se întâmplă. Practic, măsurile privative de libertate, în cazul ei, sunt luate într-o cauză penală unde obiectul îl constituie o presupusă mită, primită de la un interpus al lui Bercea Mondialu. O poveste incredibilă, derulată prin interpuşi, dar argumentată serios de către organul de cercetare penală. Chiar dacă nu îi foloseşte în nici un fel, Carmen Marinescu îşi aşează numele pe lista unde se mai află şi fratele fostului preşedinte, Traian Băsescu, un alt credul care a crezut în banii primiţi de la celebra familie din Drăgăneşti-Olt. Mai mult, după gratii, în dosarul Marinescu se află şi soţul acesteia, şi el implicat în relaţia de cumetrie dintre magistrat şi rudele lui Bercea de la Drăgăneşti.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis respingerea înlocuirii arestului preventiv cu cel la domiciliu, după ce fostul ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov, a cerut, din nou, să părăsească închisoarea. Vineri, un magistrat din complet s-a pronunţat în favoare, iar altul împotrivă, astfel, luni, a intrat şi un al treilea judecător, pentru ca decizia să fie luată cu o majoritate. Decizia ÎCCJ este definitivă. Fostul ministru a fost arestat preventiv pe 2 aprilie, pentru 23 de zile, în dosarul în care este cercetat pentru trafic de influenţă. Deşi a contestat decizia, nu a avut câştig de cauză. Mai târziu, spre seară, tot luni, 20 aprilie a.c., pentru Vâlcov a venit o veste bună: fără să fie definitivă, instanţa a adoptat sentinţa prin care acesta va fi plasat în arest la domiciliu, dar această măsură vizează o cerere de prelungire a măsurii privative de libertate luată în speţa unde, până la expirarea celor 30 de zile nu mai este nimic de făcut.

Noul contract cadru semnat de Casa de Sănătate Olt cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, prin care această unitate va beneficia de finanţare, cuprinde, pentru 2015, 19 paturi mai puţin. Vestea poate fi şi bună, poate fi şi rea. Depinde de partea cui te afli. Altfel, până la urmă, paturile nefinanţate sunt identificate în zona Secţiei Anestezie – Terapie Intensivă, unde, cel mai probabil, se va găsi un artificiu prin care să se rezolve tratarea pacienţilor. Însă, acest lucru se va face cu deficitul contractat. Până atunci, oltenii trebuie să fie sănătoşi. E cel mai bun mijloc prin care pot evita binefacerile unui sistem sanitar unde problemele întâlnite sunt adevăratele boli ale sistemului.

În bazinul didactic de înot din Slatina şi acum se mai simte mirosul amestecat de parfum al domnului Liviu Dragnea, ditamai ministrul de Bucureşti, venit la inaugurare, mai ieri. Nou-nouţ, bazinul are deja câteva poveşti. Una din ele, haioasă de-a dreptul, s-a petrecut acum câteva luni, când, aici, a rămas prizonier un înotător pe care personalul administrativ îl uitase în piscină. Şi nu e de ajuns asta: după ce a funcţionat în condiţii rezonabile, acum, acesta intră în reparaţii. S-a stricat pompa de apă şi instalaţia de încălzire. Adică, cele mai importante elemente care permit funcţionarea unei asemenea investiţii. În mod normal, într-o ţară aşezată, unde lucrurile sunt făcute să ţină, aşa ceva nu ar trebui să se întâmple atât de repede. Însă, la noi, materialele chinezeşti din containere fac de mult legea şi ordinea în relaţia dintre banul public şi investiţiile comunitare.

Municipalitatea din Slatina a avizat reînceperea lucrărilor la Clubul Nautic din municipiul reşedinţă de judeţ, o investiţie costisitoare, poate prea scumpă pentru oraş, realizată în partea stângă a urechii podului de peste Olt. Acolo vor fi fel şi fel de lucruri, care mai de care mai interesante, menite să asigure confortul slătinenilor şi nu numai, atunci când aceştia vor să-şi petreacă timpul liber: piste pentru role, biciclişti, sală de fitness şi alte lucruri din genul celor arătate mai sus. Adevărata problemă a acestui club nautic, şoptită până acum, e legată de cine va administra cateringul, cu tot ce presupune acesta, la această afacere municipală? Războiul se poartă între două nume cu rezonanţă în ultima perioadă: Cristian Ghenciu şi Cristi Tomescu. Primul deţine prin firmele sale concesiunea pieţelor din Slatina. Cel de-al doilea are în portofoliu o companie de construcţii, specializată şi în lucrări executate la clubul nautic. Acum, rămâne de văzut de unde poate să apară un al treilea…

În ceea ce se numeşte play-off, un turneu dedicat primelor şase clasate din fiecare serie din Liga a II-a, slătinenii de la FC Olt chiar sunt în grafic. În ultima deplasare, cea de la Reşiţa, slătinenii au remizat la unu, în condiţiile în care ocaziile au fost mai multe în dreptul oltenilor. Însă, aflaţi acum pe poziţia a doua în clasament, ai noştri sunt, practic, în situaţia în care competiţia s-ar termina mâine, în prima ligă. Dar, mai e mult de jucat, iar până acolo lucrurile trebuie luate, vorba lui Johannis: pas cu pas. Şi, dacă finalul ar fi acesta, o promovare implică nişte costuri uriaşe, iar la Slatina investiţiile în fotbal sunt făcute greu de agenţii economici, destul de reticenţi în a implica bugetul firmelor în astfel de proiecte…

255 de parlamentari, deptutaţi şi senatori, deopotrivă, vor să iniţieze o lege prin care, raportat la numărul de mandate, parlamentarii să primească pensii speciale. Opinia publică fierbe deja pe seama acestei iniţiative. La Olt, dintre parlamentari, au semnat această iniţiativă, printre alţii, următori: Luminiţa Adam, Virgil Delureanu, Dan Ciocan, Florin Iordache, Emil Moţ, Mihai Niţă, Ion Toma şi Alexandru Stănescu. Deşi, în barca puterii, aflat într-o poziţie ingrată vis-a-vis de conexiunile sale cu dosarul ex-senatorului Vâlcov, deputatul Daniel Bărbulescu nu a accesat la acest proiect, menit să îi transforme pe parlametari într-o clasă privilegiată. Oricum, actuala putere nu avea nevoie de un astfel de proiect, în condiţiile date de starea generală de tensiune existentă între clasa politică şi electoratul chemat la vot, la anul, pe vremea asta. Însă, de unde nu e, nici nu poţi să ceri prea mult…

E cel mai vânat parlamentar, de aproape o lună încoace. Ales de două ori senator la Olt, Dan Şova a dat peste cap tot sistemul legislativ românesc. Totul pentru o încuviinţare la o cerere privind o eventuală reţinere şi arestare a sa, făcută de cei de la DNA. S-a ajuns la Curtea Constituţională, iar aici decizia finală va fi luată după ce muşchii lui Tăriceanu vor accepta să formuleze un răspuns scris în lungul drum al hârtiilor dintre cele două instituţii: Curtea Constituţională şi Senatul României. Tot acest bâlci ar putea fi oprit direct la sursă, dacă într-o zi, aşa, pe nepusă masă, bărbatul din senatorul Dan Şova ar putea să decidă şi să acţioneze corect: să demisioneze din senat şi să se pună astfel la dispoziţia totală a legii. În acest fel, tot bâlciul birocratic ar fi evitat, iar marele câştigător ar fi tocmai el, Dan Coman Şova, senator de Olt.

Fostul sediu al Băncii Naţionale Române din Slatina, o clădire de excepţie, situată pe bulevardul Nicolae Titulescu, trecută în patrimoniul municipalităţii, în timpul primului mandat de primar al lui Vâlcov, a fost transferată în patrimoniul Ministerului Justiţiei, pentru a deveni sediul Judecătoriei Slatina. La schimb, municipalitatea primeşte actualul spaţiu al instanţei de fond slătinene, situat în imediata vecinătate a sediului central al primăriei. Decizia, asumată de aleşii locali, e o prostie: valoarea clădirilor este incomparabilă, iar prin mutarea instanţei, de la actualul sediu mai sus, practic, zona de centru vechi va deveni, efectiv, pustie. Însă, mintea aleşilor este suverană. Adică, într-o traducere liberă, asta înseamnă că un negustor oarecare se duce la un târg unde face un schimb „avantajos”, o vacă pe un cocoş pintenat…

E un proiect tâmpit. Din start. Gândit prost, dar asumat pe nemestecate. Din bani publici se susţine proiectul „Slatina în siguranţă”. Adică, din ceea ce plăteşte întreaga comunitate drept impozite şi taxe locale, doar în unele scări de bloc vor fi reabilitate lifturile locatarilor. Chiar dacă sunt puse unele condiţii legate de prezenţa unor datorii publice ale oamenilor din aceste scări, iniţiativa „Slatina în siguranţă” este discriminatorie. Adică, oamenii, locatarii de la blocuri cu patru etaje sau din acele imobile unde există lift, dar acesta merge, plătesc, din banii lor, confortul exclusiv al altora. Însă, până să ajungă proiect de hotărâre de consiliu local, această iniţiativă, gândită eminamente electoral, pe vremea când la Slatina era linişte şi pace, are timp să zboare din agenda publică. Nu de alta, dar e posibil ca în spatele acestei campanii să se afle şi o firmă anume, menită să susţină mentenanţa noilor lifturi, în asociere cu vreun investitor isteţ, aflat în zona de circulaţie a informaţiei despre lifturi şi lucrări în sine…