Reușind, ca urmare a unui puternic fond emoțional, apărut în seara zilei de 16 noiembrie 2014, cuplat cu o furibundă antipatie față de liderii PSD, KLAUS IOHANNIS a fost ales ca PREȘEDINTELE care va înfăptui „AȘTEPTĂRI ISTORICE” pentru națiune.
Acum, la trei luni de la INVESTIRE ne întrebăm:
– Se poate „lăuda” cu un bilanț pozitiv așa cum și-a dorit și a așteptat populația sătulă de precedentele mandate „neperfrormante” scurse după 1990?
Întrebarea e cu atât mai legitimă cu cât a promis, cu majuscule, un „ALT FEL DE POLITICĂ”, cu o NOUĂ ORIENTARE pe care o credeam în interesul nostru, al celor mulți. Ori, în aceste trei luni s-au evidențiat o mulțime de opinii între care au apărut mulți dezamăgiți care „reclamă” un fel de LIPSĂ DE AUTORITATE și FERMITATE a PREȘEDINTELUI.
ASTFEL, în PLAN EXTERN, cu toată extensia de propagandă asupra vizitelor în afară, ROMÂNIA rămâne la eternul stadiu de „SĂ SPERĂM”.
– Că vom adera la SPAȚIUL SCHENGEN, numai că după vizita „foarte amicală” la BERLIN șansele ca tema intrării ROMÂNIEI în acest spațiu să fie abordată la Consiliul J.A.I din vară sunt aproape nule. Și asta la foarte puțin timp după ce PREȘEDINTELE, în urma vizitei la PARIS (unde, din păcate, NU SE DECIDE) „ne îmbătase” cu promisiuni importante.
În realitate, așteptată cu mari speranțe, vizita la BERLIN a înfățișat-o pe CANCELAR foarte RECE, motiv pentru care nu a spus nimic concret cu privire la aderarea ROMÂNIEI la SPAȚIUL SCHENGEN, adică exact pe INVERS de ce promisese francezul HOLLANDE.
– Și asta, după ce s-a făcut „MULT CAZ” despre relația noastră cu GERMANIA, cu precădere pe aspecte ce țin de EXTERNE. Ba, mai mult chiar, înainte de vizita în GERMANIA, PREȘEDINTELE l-a propus în funcția de director al SRI pe EDUARD HELLVIG, omul său de încredere, poate nu chiar întâmplător.
– Avea să urmeze, însă, o „gafă de ordin strategic” una care, cu siguranță, „n-a făcut” serviciu ROMÂNIEI, când proaspătul „NUMIT” a susținut că axa BUCUREȘTI-LONDRA-WASHINGTON trebuie deviată prin BERLIN.
– Deși s-au „risipit” atâtea aprecieri despre vizita în UCRAINA, PREȘEDINTELE parcă „A UITAT” că acolo ROMÂNII NOȘTRI se confruntă cu multe nelegiuiri, și, în consecință, rezultatele pot fi catalogate „pe măsură”.
Îi amintim noi că în documentele ce probabil le va mai încheia cu țara vecină să înscrie: autodeterminare în folosirea limbii, tradițiilor și culturii, libertatea de a învăța în școli românești, drepturi politice garantate, legături trainice cu patria mamă etc.
– GAFA DIPLOMATICĂ ce „a făcut” înconjurul lumii și ne-a făcut de râs în fața străinilor când ministrul nostru de externe i-a înmânat omologului său german o broșură „defectă” care combina harta FRANȚEI cu steagul GERMANIEI, dar trecută sub tăcere de PREȘEDINTE, ca și când n-a fost o „CESTIUNE”.
Ori, la un asemenea nivel, asta demonstrează nu doar bâlbâială, ci o LIPSĂ CRASĂ DE CULTURĂ, de CIVILIZAȚIE și mai ales se STĂ PROST la capitolul IMAGINEA ROMÂNIEI în LUME.
E bine de știut: orice acțiune pe plan sau cu caracter extern trebuie pregătită minuțios, cu „subtilități” care să-l surprindă pe partener spre „a-l capacita” în realizarea țelului propus. APROPO de GRECIA în relația de GERMANIA, privind despăgubirile și reparațiile… Se pare că a mers… Altfel, cheltuim degeaba, domnule PREȘEDINTE!
Pe de altă parte, tot mai multă lume „bombăne” pe seama atitudinii pe care o manifestă PREȘEDINTELE. S-au analizat tăcerile și absențele mediatice care ar marca un anumit „stil”:
– vorbește puțin, în mod intenționat, în ideea că nu vrea să fie „provocator” precum înaintașul său; Ori, mai degrabă, să nu se implice în „chestiuni arzătoare”;
– înfățișarea permanent posomorâtă pe care o afișează nu este echivalentă cu siguranța și exigența. Ba, mai mult, treptat, treptat, mulți „s-au prins” încât după trei luni de „PUTERE” guvernul „lucrează” lent și moale ca și până acum, PARLAMENTUL după „zvâcnirea de început” a revenit la acel „DOLCE FANIENTE”, mai concret, la năravurile vechi, unde își „găsesc” protecție cei pentru care DNA cere arestare sau urmărire penală sau problematica legislației „s-a modificat” gen 26 de ordonanțe într-una ș.a.m.d. (ca să nu mai vorbim de cea privind renunțarea la doctorat).
Există bombăneală – acolo sus – în ceea ce privește „politica de cadre”, promovată, care a devenit un fel de motiv la un început de „atitudine” anti IOHANNIS.
Deși este de facto liderul OPOZIȚIEI, aceasta continuă să rămână SLABĂ și INEFICIENTĂ, și asta nu în sensul de a înlătura guvernul, chestiune care nu interesează pe cei mulți, ci pentru a fi capabilă ca printr-o atitudine constuctivă să contribuie la redresarea climatului social-economic al țării.
NU se face auzită, cu putere, vocea PREȘEDINTELUI în a condamna generația ratată: ȘOVA, UDREA, RIDZI, DAVID, CHIUARIU etc, pentru ca în viitor să „curețe” sistemul aducând alți aspiranți la o carieră în politică, și pentru o „curăța” politica, astfel ca ea să nu mai constituie refugiu pentru mediocrii ce au pervenit în principal prin relații, impostură sau pile.
Niciodată nu s-a referit „la gafele răsunătoare” făcute în politică pentru ca în viitor națiunea să nu se mai confrunte cu ele:
– cazurile de plagiat a unor miniștri propuși chiar la educație;
– cazurile de miniștri și parlamentari corupți, care fie sunt în pușcărie, fie că sunt anchetați și urmăriți penal;
– atacurile la STATUL DE DREPT prin ordonanțele de urgență care eliminau de facto hotărâri ale PARLAMENTULUI și practicile forțate, dar pretins democeatice, utilizate în vara 2012, deși în alt caz a fost capabil să înlăture efectele acelei „marți negre”.
– PREȘEDINTELE „neglijează” angajamentele actualei PUTERI cu privire la REVIZUIREA CONSTITUȚIEI, REGIONALIZARE și DESCENTRALIZARE, mulțumindu-se parcă, cu starea lor de mari proiecte eșuate;
– sugestiile președintelui privind alegerea primarilor și președinților de consiliu județean n-au avut succes;
– s-a terminat „începutul de mandat” și nu mai este nevoie de zgomot în spațiul public, așa că trebuie încheiat cu discursurile citite. PREȘEDINTELE trebuie să exprime liber „subtilitățile” societății românești, fie că vorbește la CSM, la PARLAMENT, la manifestări-bilanț, face declarații de presă sau la orice altă „ocazie”;
– să evite evenimente care înseamnă o aplecare spre fast sau ceremonial exagerat, chiar atunci când acordă distincții „cui merită și trebuie”, medalii, promovări în funcții etc.
– DAR, „ALT FEL DE A FACE POLITICĂ” a fost perceput de votanții simpli ai PREȘEDINTELUI și ulterior de toți românii ca o schimbare în bine în viața lor de zi cu zi, de la înlăturarea sărăciei, corupției, evaziunii, până la o altă politică economico-socială care să asigure fiecăruia un nivel de trai rezonabil;
Ori, PREȘEDINTELE, prin jurământ, se angajează să-și „dăruiască toată puterea și priceperea pentru propășirea sprirituală și materială a poporului român (…)”, iar conform CONSTITUȚIEI, art. 80, alin. 2, PREȘEDINTELE „veghează la respectarea CONSTITUȚIEI și buna funcționare a autorităților publice” spre binele tuturor românilor.
Așadar, are OBLIGAȚIA, DATORIA MORALĂ și DE FUNCȚIE să „mobilizeze” energiile autorităților centrale și locale pentru o cauză NOBILĂ în interesul general al celor mulți. În acest fel, PREȘEDINTELE se cumplează efectiv, cu toată forța, la dezideratul poporului exprimat copleșitor prin votul din 16 noiembrie 2014, răspunzând concret promisiunilor făcute în campania electorală.
Totodată, ar demonstra că beneficiarul acestui vot nu este un singur individ, KLAUS IOHANNIS, ci adevăratul beneficiar este poporul român, iar ziua de 16 noiembrie 2014 a fost cu adevărat o zi crucială pentru ROMÂNIA sau mai concret:
Domnule PREȘEDINTE, trece timpul, e târziu deja, așa că este cazul să „intrați” cu PRESTANȚĂ SERIOASĂ în ROL!
Prof.
Ion Pătrașcu – Slatina, Olt
