Acasă Actualitate Despre ipocrizie în mass-media

Despre ipocrizie în mass-media

209

Spun cu convingere că în „zilele noastre” mass-media contribuie din plin la a contura, în societatea noastră, o atmosferă generală de perplexitate şi insecuritate. Şi asta pentru că libertatea presei în ROMÂNIA este o UTOPIE. Cine gândeşte altfel este, în cel mai fericit caz, naiv.
Iată cel puţin care demonstrează ZECE MOTIVE că dominanta în majoritatea trusturilor mass- media din ROMÂNIA este IPOCRIZIA, însoţită, din plin, de caraghioslâc, prostie, smiorcăieli şi rânjete.
1. În foarte multe cazuri, FALSIFICĂ ADEVĂRUL, dând curs unor„PROBLEME PARTIZANE”,pe care le promovează cu sârg prin emisiuni ce seamănă cu întâlniri de gaşcă, unde „înjură” din plin adversarul. Şi, toate astea acum, când ţara geme de priorităţi economice, financiare, manageriale, care se agravează de la o zi la alta,în detrimentul întregii naţiuni.
2. Promovează din plin calomnia, defăimarea şi acuzaţiile lipsite de fundament. Folosesc, seară de seară, cu un viciu sofisticat şi pervers, emisiunile TV, fiind într-un fel de stare de ebrietate, pentru a-şi „devora” adversarii, transformând totul într-o hărţuială promiscuă de mahala.Reuşesc astfel să transforme trusturile la care lucrează, într-un „ţinut” fără legi, fără sens, fără consistenţă, un fel de corabie a nebunilor, pe care se joacă poker şi barbut. Au renunţat cu bună-ştiinţă la orice „voce civilizată”, bună-cuviinţă, respect şi minim de eleganţă şi sportivitate, sub atenta supraveghere şi coordonare a mogulilor, patronilor,producătorilor şi moderatorilor.
3. Au transformat meseria de jurnalist în cea de propagandist şi agent publicitar, încât ştiu dinainte cine şi ce va spune. Scenariile sunt scrise deja şi, în fapt, nu se discută nimic, totul învârtindu-se în jurul „aceluiaşi băţ”. Şi astfel, în numele LIBERTĂŢII, aceştia o folosesc drept LIBERTATEA DE AMINŢI,de a falsifica realitatea, de a demola sentinţe judecătoreşti,pur şi simplu, de a face circ,dincolo de limitele bunului gust.
4. Folosesc din plin şi acceptă PRESIUNEA şi DIRECTIVA redacţională, renunţând la orice responsabilitate profesională independentă. Slujesc fără să crâşnească toate „POFTELE”
mogulului, patronului sau finanţatorului şi „ştiu” întotdeauna ce„vrea şeful”.Şi astfel,cu o veselie iresponsabilă, promovează dezmăţul, făcându- şi de cap şi bătând câmpii, satisfăcându-l ideologicşiamuzându-lpepatron.
5. Nu au obiceiul de a retracta informaţiile defăimătoare, mincinoase şi inexacte. Dimpotrivă, se folosesc de câţiva „băieţi buni” – dar licheluţe şi uneori şi proşti, dar pricepuţi în a cotonogi. Afişează apoi nişte date, cifre, aduse din condei, pentru a le ieşi jocul şi a-şi justifica mitocănia. Politizează orice eveniment, fie el şi sportiv, pentru a-şi tăvăli adversarii prin toate balele politicului, cu speranţa de a fi cât mai mulţi care să arunce cu noroi,să urască şi să înjure „pe cine trebuie”.
6. SPECULEAZĂ şi TRUNCHIAZĂ informaţii, răstălmăcind evenimente, texte, documente şi discursuri rostite de adversari în diverse situaţii şi momente diferite. Şi asta cu scopul de a transforma o situaţie grav „afectată” în polemica partizană,manipulând cu dexteritate pentru a ascunde gunoiul sub preş. Cu alte cuvinte, falsifică realitatea pentru a ascunde mizeria sau alteori iau faţa cu subiecte de scandal:cum divorţează politicienii şi mogulii, cum se ceartă şi fură demnitarii,cum se hârjonesc pesediştii, pedeliştii, peneliştii,gazetarii etc…
7. Se foloseşte viaţa privată „a persoanelor” în mod speculativ, după caz, prin omisiuni, pentru a proteja favoriţii sau prin exagerări pentru a denigraadversarii. Asta nu înseamnă că nu avem dreptul de a ne cunoaşte bine aleşii şi prin ceea ce fac ei, în particular, căci aşa le putem afla mai bine, în primul rând, caracterul, adică tocmai condiţia fundamentală pentru a fi demnitar. De pildă, ce garanţie asupra secretului de stat oferă demnitarul care-şi pierde multe nopţi frecventând baruri şi cazinouri sau cum să încredinţezi o înaltă funcţie de conducere în stat cuiva care n-a putut în trei-patru rânduri să consolideze şi conducă o familie sau cei care se comportă ca măscăricii…
8. În ultima vreme, s-au înmulţit cazurile când unele trusturi mass-media folosesc „mijloace neortodoxe”, apropiate de corupţie pentru a „fabrica” informaţii, documente şi chiar „fotografii” pentru susţinerea patetică a unor mafioţi, rebuturi din justiţie, indivizi vinovaţi
pentrudiversefărădelegi. Recent, în urma condamnării unui „escroc naţional” se manifestă prin mass-media o înverşunare lirico-isteroidă teribilă în a-i acoperi fărădelegile care,din păcate,sunt încurajate de unii mari lideri de partid.
9. Mai toate trusturile MASS-MEDIA au compromis şi depreciat gravc omentariul şi critica în conţinutul şi caracterul lor, prin abuzuri şi derapaje cu tot felul de „decizii” politice, administrative şi juridice ameninţându-ne parcă o apropiată dictatură a presei.Tone de invective au inundat spaţiul public şi i-au împărţit pe oameni în tabere adverse, încât nu greşesc dacă apreciez că în cele mai multe cazuri avem de-a face cu o adevărată otravă publică. O mare parte a publicului este „hrănită din belşug” cu propaganda TV dăunătoare ce a generat o violenţă latentă şi o lipsă de toleranţă publică îngrijorătoare. Slugoii mogulilor, răi de gură, prost-crescuţi, cu un stil – extract de fiere, ambalat în „zâmbete”, îşi batjocoresc adversarii prin toate mizeriile de vocabular, folosindu-se, în foarte multe cazuri, sub bagheta băţoasă de moderare, chiar de cei mai înalţi lideri politici şi conducători ai ţării,spre ruşinealor.
10. Se inventează ori se distorsionează informaţii prin invocareaaşa-zisei„depesurse”, care, de fapt, nu există, ba mai găsesc şi dovezi incriminatoare pentru a menţine o permanentă atmosferă de superficialitate derizorie. S-a conturat o adevărată strategie pentru a servi publicului, de multe ori pe bază de „inconştienţă”,un meniu searbăd şi toxic,încât să nu se mai deosebească gravitatea de anecdotă, persoana de instituţie,ba chiar interesul naţional de partizanatul de gaşcă.
Aşadar, IPOCRIZIA din MASS-MEDIA românească se manifestă cu prioritate ca o permanentă încăierare telegenică, ce a contribuit din plin la formarea în societatea românească a unei puternice atmosfere „de bodegă” în care se serveşte otravă publică, condimentată cu populism lăcrămios din belşug.

Prof. Ion Pătraşcu – Slatina, Olt

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here