Acasă Politic Cronică parlamentară despre ai noştri

Cronică parlamentară despre ai noştri

32

Senatorul Darius Bogdan Vâlcov, iniţiator a patru propuneri legislative

În perioada 24 martie – 1 aprilie 2014, la Biroul Permanent al Senatului României au fost depuse patru iniţiative legislative semnate, însuşite şi fundamentate în expunerile de motive  de senatorul Darius Bogdan Vâlcov, preşedintele Comisiei pentru Administraţie Publică, Organizarea Teritoriului şi Protecţia Mediului. La aceste iniţiative sunt co-iniţiatori şi alţi parlamentari.

Actele normative aflate în dezbatere şi adoptare în procedură de urgenţă, în Senatul României, se definesc astfel:
Degrevare de normă didactică pentru o categorie de dascăli
Modificările privind completarea Legii Educaţiei Naţionale se referă la personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control, în raport cu degrevarea parţială de norma didactică, care va include, faţă de art. 263 din Legea 1/2011 şi membrii grupurilor de lucru care participă la elaborarea instrumentelor de învăţare-predare-evaluare în învăţământul preuniversitar.
Senatorul propune ca la Articolul 263 alin. (10) textul să fie următorul:
„Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control  poate fi degrevat parţial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale elaborate cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ. De acelaşi drept pot beneficia şi persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ, ca urmare a participării la procesul de monitorizare, evaluare a calităţii sistemului de învăţământ şi membrii grupurilor de lucru care participă la elaborarea instrumentelor de învăţare-predare-evaluare în învăţământul preuniversitar.”

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii sistemul unitar de pensii publice
Cât priveşte propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice aici, se urmăresc drepturile cuvenite persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cu excepţia celor realizate în activităţile care sunt încadrate în condiţii speciale, urmărindu-se necesitatea scăderii stagiului la cinci ani, deoarece sunt cazuri în care persoane care au lucrat peste cinci ani în condiţii speciale nu beneficiază de această reducere a vârstei de pensionare. L-a această lege s-ar adăuga un articol unic: Articolul 55 alineatul (1) litera a)  „conform tabelului de mai jos, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei 1 aprilie 2001, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 20 alin. (1), sunt încadrate în condiţii speciale”, şi cuprinde un tabel cu stagiul de cotizare:

Stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă (ani împliniţi)    Reducerea vârstei standard de pensionare cu:
    Ani    Luni
5    2    6
6    3    –
7    3    6
8    4    –
9    4    6
10    5    –
11    5    6
12    6    –
13    6    6
14    7    –
15    7    6
16    8    –
17    8    6
18    9    –
19    9    6
20    10    –
21    10    6
22    11    –
23    11    6
24    12    –
25    12    6
26 de ani şi peste    13    –

Ziua Naţională a Portului Tradiţional, de Rusalii
Instituirea Zilei Naţionale a Portului Tradiţional, vizează fixarea acestei date, simultan cu ziua de Rusalii. Cu această ocazie, se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile ale costumului tradiţional, specific fiecărei zone. Senatorul propune ca Ziua Naţională a Portului Tradiţional să fie instituită de Rusalii. „Cu prilejul Zilei Naţionale a Portului Tradiţional se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice (…). În ziua dedicată Portului Tradiţional, la nivel naţional, dar şi în comunităţile din diasporă, costumul tradiţional, sau piese componente ale acestuia, poate fi purtat de toate categoriile de angajaţi şi de către cetăţenii de toate vârstele. (…) Muzeele şi Centrele pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale vor acorda sprijin de asistenţă şi de specialitate şi vor monotoriza manifestările, la nivel naţional, în vederea păstrării autenticităţii specificului etnografic al fiecărei zone. În perioada  mai-iunie, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor difuza, cu prioritate, emisiuni despre problematica tradiţiei populare, atât pe canalele de ştiri, cât şi pe cele dedicate domeniului cultural.(…)”, se arată în expunerea de motive.

Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii
Propunerea privind modificarea şi completarea Legii Nr. 53/2003 – Codul Muncii, se raportează la modificări ce reglementează: situaţia absenţelor nemotivate ale salariatului, încetarea raporturilor de muncă prin pensionare, durata muncii şi programul de lucru, sporurile cuvenite salariaţilor care lucrează pe timp de noapte, repaosul săptămânal cât şi alte norme în materie de legislaţia muncii. În cadrul propunerii, apar noi alineate şi indici care facilitează o uşurare a înţelegerii şi aplicării legii. Unul dintre noile articole ar fi: articolul 16, alineatul (1) „Contractul individual de muncă se încheie anterior începerii activităţii, în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului”.

Aceste proiecte au scopul de a clarifica şi adapta legislaţia românească, în raport cu necesităţile timpului, cât şi de a urmări păstrarea valorilor spirituale şi pentru generaţiile viitoare.

Daniel Bărbulescu: „Desfiinţarea instanţelor afectează accesul liber la justiţie

Deputatul Colegiului 2, Daniel Bărbulescu, nu vede cu ochi buni desfiinţarea instanţelor. Acest lucru ar limita accesul liber al cetăţenilor români la justiţie, care este un drept garantat prin art. 21 din Constituţia României, iar populaţia de pe întreg teritoriul ţării noastre trebuind deci să aibă o posibilitate neîngrădită în a-şi apăra sau susţine un drept garantat constituţional.
„Din punctul meu de vedere, măsura iniţiată de Ministerul Justiţiei, de desfiinţare a unor instanţe, nu se poate susţine, criteriul de eficientizare a justiţiei putând fi atins nu doar prin desfiinţare, dar şi prin o mai bună organizare a instanţelor. În cele ce urmează o să mă refer strict la Judecătoria Balş din judeţul Olt, pe care îl reprezint în Parlamentul României.

Desfiinţarea Judecătoriei Balş nu va conduce la eficientizarea activităţii niciunei alte instanţe care ar prelua localităţi din raza de competenţă teritorială a acesteia, efectul imediat fiind cu certitudine sporirea cheltuielilor bugetare. In situaţia desfiinţării, cel puţin probabil localităţile din raza de competenţă a Judecătoriei Balş ar fi arondate Judecătoriei Slatina, caz în care potenţiali justiţiabili ar urma să parcurgă între localitatea de domiciliu şi sediul instanţei distanţe cuprinse între 25 km şi 60 km, în prezent distanţa maximă fiind de 38 km. Mai mult, gradul de încărcare al Judecătoriei Slatina ar creşte, iar spaţiul afectat desfăşurării activităţii va deveni insuficient, desfăşurarea activităţii mai multor persoane în acelaşi imobil conducând, cu siguranţă, la disconfort. Având în vedere că opt dintre cei zece magistraţi ai instanţei şi parchetului şi un grefier domiciliază în municipiul Craiova, iar trei magistraţi şi treisprezece grefieri domiciliază în oraşul Balş, deplasarea în municipiul Craiova ar presupune cheltuieli bugetare importante pentru acoperirea costurilor acesteia, de cel puţin 7.000 lei lunar, fiind astfel evidentă o creştere a cheltuielilor, nicidecum o limitare a lor.

Desfiinţarea instanţei nu se impune nici prin prisma faptului că sediul instanţei este într-o stare foarte bună, iar mobilierul din sala de şedinţă a fost schimbat în anul 2010 şi nu poate fi folosit pentru alte activităţi ale Ministerului Justiţiei, aceeaşi fiind situaţia şi pentru sediul parchetului. Mai mult, sediul Judecătoriei Slatina nu oferă nici în prezent condiţii optime pentru magistraţi, pentru personalul auxiliar şi pentru justiţiabili, sporirea competenţei teritoriale conducând la o posibilă blocare a activităţii. (…) În acest context, apare de neînţeles propunerea de a fi desfiinţată o instanţă judecătorească cu un număr anual de 3.300-3.500 cauze înregistrate, menţinându-se altele cu un număr de cauze mult mai mic, chiar sub 2.000, pentru care schema include trei, patru sau cinci magistraţi. Comparativ cu anul anterior, şi la unitatea de parchet numărul de dosare a crescut semnificativ, cu aproximativ 500.
Totodată, consider că aplicarea noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală poate fi realizată cu eficienţă în actuala organizare a instanţei sau a parchetului, având în vedere schema de personal completă.

În noul cadru procesual penal, dispoziţiile referitore la procedura de cameră preliminară sunt cele susceptibile de a presupune resurse suplimentare faţă de cele necesare desfăşurării procesului după regulile actuale. Noile prevederi legale presupun costuri rezultate, în esenţă, din creşterea numărului de judecători, fiind deja stabilit că o instanţă penală nu poate funcţiona potrivit noilor reglementări, decât cu un număr minim de patru judecători. În acest sens, concluziile studiului de impact au evidenţiat necesitatea unei scheme ocupate de cel puţin patru posturi de judecători, în cazul judecătoriilor, dintre care 3 judecători în materie penală şi un judecător în materie civilă, propunându-se ajustarea schemelor de personal. În condiţiile în care schema Judecătoriei Balş este de opt posturi, toate ocupate, instanţa fiind una atractivă, măsura desfiinţării apare ca neraţională.
În încheiere, apreciez, de asemenea, că eficienţa activităţii parchetului ar scădea în condiţiile în care organele de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei oraşului Balş şi a posturilor arondate ar fi nevoite să se deplaseze la un parchet din altă localitate, fiind cunoscute şi restricţiile bugetare la nivelul Ministerului de Interne”, a spus deputatul Daniel Bărbulescu în cadrul declaraţiei politice „Desfiinţarea instanţelor afectează accesul liber la justiţie”.

Virgil Delureanu, pledoarie pentru elaborarea un proiect de lege
Într-o sedinţă recentă a Camerei Deputaţilor, Virgil Delureanu, deputatul Colegiului IV, a susţinut declaraţia politică: „Sprijinirea cetăţenilor care solicită acordarea pensiei sau a altor tipuri de prestaţii sociale ce fac obiectul Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prin înfiinţarea la nivelul administraţiei publice locale din comune şi oraşe a unui compartiment de pensii“.

Declaraţia politică a deputatului se referă la necesitatea înfiinţării la nivelul administraţiei publice locale din comune şi oraşe a unor compartimente de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

„Dintre motivele care stau la baza necesităţii înfiinţării unor astfel de compartimente, enumăr:
– numărul mare de solicitări din partea beneficiarilor, cât şi a potenţialilor beneficiari de pensii şi alte drepturi sociale; vârsta şi starea de sănătate a solicitanţilor; distanţele mari între localitatea de domiciliu a solicitantului şi casa teritorială şi sectorială de pensii; lipsa mijloacelor de transport în mediul rural şi costul ridicat al transportului până la casa judeţeană de pensii; aglomeraţia de la ghişeele caselor de pensii; cheltuieli suplimentare din bugetul familiei pentru persoanele cu venituri limitate sau chiar fără venituri; numărul de deplasări care trebuie făcute de solicitant cu mijlocul de transport în comun la solicitarea casei teritoriale sau sectoriale de pensii a unor noi documente pentru completarea dosarului”, a spus deputatul la tribuna Camerei Deputaţilor.

Demnitarul solicită sprijinul colegilor săi pentru iniţierea şi susţinerea unui proiect de lege pentru înfiinţarea la nivelul administraţiei publice locale din comune şi oraşe, a unui compartiment de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ce fac obiectul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Marian-Jean Marinescu le dă veşti bune moldovenilor: Vor circula fără vize în Europa!
Regulamentul ce le permite cetăţenilor Republicii Moldova să circule fără vize în Uniunea Europeană a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi va intra în vigoare pe 28 aprilie. Cu această ocazie, raportorul din partea popularilor europeni (PPE) pentru acest regulament, europarlamentarul PDL Marian-Jean Marinescu, s-a întâlnit cu Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, în cadrul unei vizite desfăşurate la Chişinău.

Europarlamentarul PDL a menţionat că liberalizarea regimului de vize este meritul exclusiv al cetăţenilor Republicii Moldova, al guvernării pro-europene, şi că această decizie este un pas important către Uniunea Europeană: „UE nu face favoruri, dreptul de a circula liber este rezultatul muncii depuse aici (n.r. Chişinău, Republica Moldova). Vă felicit, aţi făcut eforturi extraordinar de mari. Suntem alături de dumneavoastră la fiecare pas către Europa. Moldova are nevoie de pacea, de stabilitatea şi de securitatea pe care Uniunea Europeană le oferă şi merită să primească statutul de ţară-candidat la aderare”, a declarat Marian-Jean .

Eurodeputatul PDL Marian-Jean Marinescu a fost raportor al Grupului PPE pentru regulamentul de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova, posesori ai unui paşaport biometric, după ce anterior a fost raportor al Parlamentului European pentru propunerea de simplificare a eliberării vizelor pentru cetăţenii moldoveni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here