Acasă Interviu Interviu cu liberalul Marian Anghel, inspector şcolar general-adjunct

Interviu cu liberalul Marian Anghel, inspector şcolar general-adjunct

390

„Educaţia e singura salvare a ţării noastre! Un om educat ştie ce este valoarea, ce este munca şi sacrificiul”

Unul dintre profesorii care a promis şi a confirmat într-un timp rapid, în ultimii ani, în judeţul Olt, este Marian Anghel. Dedicat învăţământului, aplecat asupra problematicii diverse din sistem, acesta este în prezent inspector şcolar general-adjunct în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt. O poziţie pe care şi-o asumă ca reprezentant al tuturor celor implicaţi, un loc de pe care îşi recunoaşte apartenenţa la valorile liberale.
Dialogul cu domnia-sa este un concurs fericit de răspunsuri la temele specifice ale momentului…

– Cine este profesorul Marian Anghel? Ce ne puteţi spune despre dumneavoastră?
– Sunt profesor de fizică, încă din anul 1998, şi, spre fericirea mea, am ajuns să fiu profesor titular încă din primul an, în urma unui concurs naţional. Erau pe atunci vreo câteva posturi, iar eu am reuşit să „prind” unul dintre acestea. Aşadar, din 1998 sunt profesor titular la Liceul Teoretic „Petre Pandrea” din Balş, acolo unde am terminat şi cele douăsprezece clase. Ulterior m-am specializat în management, am reuşit să obţin o licenţă în calculatoare şi sunt inginer în acest domeniu. În rest, aş mai adăuga vreo câteva burse internaţionale, câteva proiecte în afară, am văzut aproape toată Europa şi consider că în momentul de faţă am suficientă experienţă internă, având în vedere că în decursul anilor am ocupat toate treptele: şi diriginte, şi director de şcoală, şi inspector de fizică, iar acum inspector general-adjunct. Comparativ, cunosc sistemul de învăţământ din ţara noastră cu majoritatea sistemelor din Uniunea Europeană şi încerc să-mi fac treaba acolo unde sunt.

– Vă mai aduceţi aminte când aţi devenit membru al Partidului Naţional Liberal?
– Îmi amintesc şi acum că prima adeziune am făcut-o cu puţin înainte de douăzeci de ani. Eram un tânăr student, iar un prieten m-a întrebat dacă aş vrea să am de-a face cu politica, în ce fel şi cu ce gânduri. De atunci, PNL-ul a fost şi a rămas singura opţiune…

– Şi ce v-a determinat să faceţi această alegere?
– Pe atunci, probabil, entuziasmul vârstei. Acum ar fi vreo câteva convingeri, iar cea mai importantă convingere este aceea că nu poţi sta de-o parte. Până la urmă, nu poţi cere şi nu poţi acuza atunci când stai de-o parte. Atunci când te implici, când vrei într-adevăr ceva, ai dreptul să aflii, să ceri şi să-ţi doreşti mai mult!

– Credeţi că e benefică înfluenţa politicului în învăţământul din România şi bineînţeles judeţul Olt?
– Categoric, asta depinde şi de domeniul despre care discutăm. Din câte ştiţi, politica vine cu o platformă, cu nişte gândiri şi concepţii care sunt puse de sus în jos în aplicare până la şcoală, în cazul de faţă. În sens larg,  politica înseamnă o serie de măsuri, o serie de idei, toate fiind ulterior transpuse în practică. Aşadar, facem o politică, nu neapărat aceea ideologică, în şcoli, dar facem o politică a platformelor care sunt constituite din idei şi din crezuri potrivit cărora numai aşa pot merge lucrurile mai bine…

– Cum se împacă funcţia politică cu cea administrativă?
– Sunt două lucruri separate: funcţia politică mi-o exercit şi în calitate de membru al Consiliului Local Balş, sunt şef al comisiei de învăţământ, am o funcţie politică deoarece am candidat din partea PNL, fiind la al doilea mandat. Administrativ vorbind, atunci când vin la Slatina uit de politică pentru că am o slujbă, sunt plătit din bugetul de stat şi e normal să-mi exercit doar fişa postului, aşa cum cred şi ştiu mai bine.

– Care sunt noutăţile anului 2014 în ceea ce priveşte evaluarea naţională, titularizare şi bacalaureat?
– Noutăţi cu privire la metodologie sunt foarte puţine, s-a schimbat doar la admiterea în liceu o pondere a mediilor ce constituie acea medie de admitere în liceu, însemnând că ponderea anilor de gimnaziu şi cea a examenului de evaluare naţională au devenit egale în media de admitere. În rest, la nivelul programelor, la nivelul probelor, lucrurile sunt aproape identice cu cele din ultimii ani, iar noi aşteptăm rezultate mai bune la nivelul judeţului Olt. De altfel, aşa cum se ştie, tocmai am încheiat un proces de simulare a examenului de bacalaureat obţinând cu aproape zece procente mai mult decât anul trecut, în aceeaşi perioadă. Ce-i drept s-au mai dat evaluări, începând de anul trecut, atât la clasele a XI-a, cât şi acum, la clasa a XII-a, am ţinut aproape de şcoală şi diriginţi, am mobilizat echipa inspectoratului, iar asta s-a cunoscut şi sperăm să se vadă şi în această vară. Dacă se vor păstra cele zece procente în plus obţinute la simulările de acum, va fi cu siguranţă un câştig pentru judeţul Olt la bacalaureatul 2014.

– Cine se face vinovat de starea actuală a învăţământului din ţara noastră, de rezultatele catastrofale de la bac?
– Cred că este o abordare oarecum greşită a faptului că toată lumea se aşteaptă ca toţi elevii de liceu să ia bacalaureatul. Ei bine, nu pot să treacă toţi acest examen, iar lucrul acesta se vede şi se simte din ce în ce mai mult. Spre exemplu, în alte ţări din Europa unii nici măcar nu ajung să susţină această probă deoarece sunt multe rute care nu le permit să facă lucrul ăsta. La noi…

– Vă mai aduceţi aminte de ceea ce spunea preşedintele Băsescu: „o ţară cu prea mulţi doctori şi prea puţini tinichigii”?
– Dimpotrivă: vă reamintesc faptul că anul trecut s-au reintrodus în circuit clasele profesionale, iar anul acesta explozia a fost destul de mare. Învăţământul de acum, în ceea ce priveşte formarea profesională, vine cu anumite plusuri. Unul din ele se referă la bursa ce se acordă, extrem de importantă dacă ţinem cont că numărul celor care din diverse motive aleg această variantă: fie că provin dintr-o anumită zonă a societăţii, fie nu pot sau nu vor mai mult din punct de vedere intelectual. Mai departe, probabil că în completarea lor vor mai veni şi elevi care-şi doresc să finalizeze studiile mai repede şi să intre în câmpul muncii rapid, fără o rută cu bacalaureat şi studii universitare. Aşadar, se vor constitui şi anul acesta clasele pregătitoare, iar asta este alternativa la ceea ce se făcea până acum: bacalaureat şi studii universitare.

– Cu cine votează cetăţeanul Marian Anghel la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 şi de ce?
– Atâta timp cât sunt şi membru al unui partid politic, cu siguranţă am să votez cu cel care va candida din partea partidului din care fac parte, respectiv, PNL.

– Şi dacă n-aţi fi membru al partidului despre care tocmai aţi amintit?
– M-aş decide foarte aproape, dar fiţi convinşi că alegerea ar fi aceeaşi…

– Vizavi de ceea ce se întâmplă în ultima vreme, credeţi că sunt românii mulţumiţi?
– Sunt sigur că există tot felul de categorii de români.. În ceea ce mă priveşte, fac parte din categoria de oameni care, înainte să ceară, face ceva, şi asta am vrea să facă fiecare. Numai că astăzi, să faci ceva, din păcate, în România e mult mai dificil. Există totuşi categorii de cetăţeni, în special tineri, care obţin mult prea uşor unele lucruri, iar asta, din nefericire, a creat nişte valori false. Atâta timp cât vor fi oameni care îşi vor face treaba acolo unde sunt puşi, că vor curăţa o stradă sau vor conduce un minister, cu siguranţă că fiecare dintre noi o va duce mai bine…

– Vă înţelegeţi cu PSD-ul? Cum decurge alianţa cu acest partid alături de care PNL-ul formează Uniunea Social Liberală?
– Vorbind strict în domeniul meu, vă pot spune că sunt într-o echipă a inspectoratului mixtă, suntem uniţi şi lucrăm foarte bine pe proiectele instituţiei noastre, plecând de la examene, simulări, inspecţie. Mai mult decât atât, niciodată nu s-au format tabere şi nu au fost tensiunii, iar asta înseamnă că, cel puţin la nivelul Inspectoratului Şcolar Olt, lucrurile merg foarte bine. Altfel, nu am cunoştinţă şi nu vreau să mă exprim în alte domenii. Mă interesează mai puţin ce fac alţii, cu atât mai mult cu cât ştiu că aici totul este în regulă…

– Poate veni salvarea României prin educaţie?
– Educaţia e singura salvare a ţării noastre! Un om educat ştie ce este valoarea, ce este munca şi sacrificiul. De altfel, munca este singura cale care îţi dă sentimentul împlinirii atunci când obţii ceva. Mai cred şi sper că cei care trebuie să se ocupe de asta vor acorda educaţiei importanţa cuvenită. Spre exemplu, ţările care au investit în educaţie sunt acolo unde sunt, au înţeles că este necesar să facă asta şi astăzi au rezultatele dorite.

– Decizia muncipalităţii slătinene de a desfiinţa Liceul de Construcţii „Ion Mincu” din Slatina, cum o comentaţi?
– Deciziile cu privire la restructurarea reţelei scolare aparţin fiecărei unităţi teritorial administrative. Personal n-aş vrea să intru în detalii şi nu aş vrea să comentez vizavi de motivele care au dus la o astfel de decizie. Probabil că în comisia de învăţământ a municipiului Slatina s-a ajuns la această concluzie evaluând toate aspectele care sunt sub această decizie. Faptul că numărul de elevi a scăzut, atât la „Ion Mincu”, dar şi la „Alexe Marin”, astfel încât cei rămaşi ar putea să încapă lejer într-un singur liceu, faptul că au specializări diferite şi nu se suprapun decât pe o singură clasă, va duce inevitabil şi la cheltuieli mai mici. Una e când pui o mie de elevi într-un singur spaţiu  locativ şi alta e când ai, separat, şase sute cu şase sute… Aşadar, într-un fel sau altul se poate motiva şi această decizie.

– Lumea e condusă de bărbaţi, iar pe bărbaţi se spune că îi conduc femeile. Cum colaboraţi dumneavoastră cu doamna Felicia Man?
– Nu-i chiar aşa. Încă nu s-a ajuns la concluzia că lumea ar fi condusă de bărbaţi. Aş spune că lumea este condusă de oameni, dar ăsta ar fi un altfel de subiect. În ceea ce priveşte colaborarea cu doamna inspector Man vă spun că totul merge destul de bine, ne completăm de fiecare dată în privinţa apariţiilor în diferite comisii şi alte activităţi. O cunosc de multă vreme, am făcut şi facem echipă bună, am colaborat şi vom colabora şi de acum încolo, iar asta arată că totul merge aşa cum trebuie, în buna desfăşurare a lucrurilor. În plus, la bază avem şi specialităţi comune, amândoi predând aceeaşi materie: fizica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here