Acasă Interviu „Liberalismul este soluţia care poate face din România statul european la care...

„Liberalismul este soluţia care poate face din România statul european la care visăm cu toţii”

52

Ion ANUŢA, directorul Direcţiei pentru Agricultură Olt

Se încearcă, în spaţiul public, acreditarea ideii că unele profesii, cum ar fi, să zicem, cea de avocat, reprezintă esenţa liberalismului profesional. Definindu-se prin acest fel acei oameni care, cu simţ anteprenorial, se descurcă în viaţa de zi cu zi, pe cont propriu. Însă, aplicând regulile de bază ale acestui principiu, observaţia trebuie extinsă.
În România de astăzi, chiar dacă unii dintre ei au vederi de stânga, opţiuni creştine, fermierii sunt adevăraţii liberali ai societăţii de azi. Nişte incurabili visători, care cred că munca pământului este obligaţie şi onoare în acelaşi timp. Căci, cu tristeţe trebuie spus, definiţia de mic fermier bogat este un pleonasm. Pământul nu i-a îmbogăţit niciodată pe cei care îl trudesc în spiritul valorii fundamentale. Doar pe speculanţi şi pe arendaşi.
Acest argument a fost pretextul care a trimis redactorul de serviciu la sediul Direcţiei pentru Agricultură Olt, acolo unde destinele instituţiei sunt în mâinile lui Ion Anuţa, la rându-i un fermier incurabil, originar din Braneţul care aparţine comunei Bârza. (A.D.)

– Ce a însemnat anul agricol 2012-2013 pentru judeţul Olt?

– Anul 2012-2013, din punct de vedere al producţiei agricole, a fost un an bun, peste media ultimilor ani. Când spun asta mă gândesc la producţiile de grâu care au fost cu câteva sute de kilograme mai mari faţă de media anilor trecuţi, tot aşa cum la floarea-soarelui şi porumb s-au obţinut producţii bune, chiar foarte bune pentru fermierii care au respectat tehnologia. Per total, putem să vorbim acum despre un an agricol bun.

– Putem vorbi de micul fermier, din satele Oltului, cel care practică agricultura de subzistenţă, ca despre un cetăţean cu vederi şi practici liberale?

– Cu siguranţă, este aşa. Mai mult, dacă stau să mă gândesc, analizând istoria şi dând timpul în urmă cu 50 sau 60 de ani, vedem că aceia care nu şi-au dat pământul atunci când a venit comunismul cu acele întovărăşiri şi acele cooperative, au fost adevăraţi liberali reuşind să-şi păstreze proprietatea. Acum, după 60 de ani, observăm că sunt oameni care, din punct de vedere al viziunii liberale refuză efectiv să intre în cooperative şi forme asociative, păstrându-şi acea bucăţică de teren pe care au moştenit-o de la strămoşii lor. Este un lucru bun din punct de vedere al proprietăţii, dar este un lucru mai puţin bun din punct de vedere al practicilor agricole. E greu să practici o agricultură performantă, productivă şi competitivă pe bucăţele de pământ ce au unu sau două hectare…

– Se poate găsi însă o cale de mijloc, una care să permită celui ce are suprafeţe mici şi vrea să-şi simtă mai departe proprietatea asupra terenului său, să intre în forme asociative pentru a avea câştiguri ceva mai mari?

– Cu siguranţă, se pot găsi forme de mijloc, forme intermediare, dar asta se poate face având la bază un semnal politic, al clasei politice care conduce România în clipa de faţă. Mă gândesc aici la formele de subvenţie mai atrăgătoare pentru cei care intră în aceste forme asociative, ceea ce ar schimba cu totul problema aceasta…

– Aminteaţi de faptul că producţiile anului 2013 sunt mai bune ca cele din anii precedenţi. Putem regăsi în această constantă, certă, şi rodul politicilor guvernamentale făcute pentru recoltele despre care stăm noi de vorbă?

– Un mare rol în obţinerea acestor producţii îl au aceste subvenţii europene. Faptul că am intrat în marea familie europeană, că primim acele subvenţii, uşor-uşor ne ajută să vedem roadele prin producţiile obţinute. Mai mult, Guvernul României vine cu nişte subvenţii suplimentare faţă de cele practicate de Uniunea Europeană. Să nu uităm că dacă de la UE primim 115-120 de euro pe hectar, în completare, Ministerul Agriculturii vine cu 30 de euro, subvenţii suportate de statul român.

– Într-o altă ordine, vorbind despre starea de fapt a clipei de faţă, acceptaţi că statul poate interveni sau credeţi că nu mai are pârghii pentru a-i ajuta pe cei care vând azi grânele, ţinând seama de preţurile mici care se practică la floarea soarelui, la grâu?

– Să nu uităm că asupra preţului intervin mai mulţi factori. În primul rând, ne gândim la raportul dintre cerere şi ofertă, iar dacă ne uităm pe piaţa europeană şi pe piaţa mondială a cerealelor observăm că nu doar în România s-au obţinut producţii peste medie. Sunt state din jurul nostru care raportează producţii cu 40-50% mai mari decât media ultimilor 20 de ani. Ne uităm la marii producători de grâu, gen Ucraina, gen Franţa, care raportează producţii cu 30-40% mai mari decât media ultimilor ani. Şi, uite aşa se poate explica şi preţul de astăzi al grâului, aşa cum aminteaţi. Mai mult, Statele Unite al Americii raportează cea mai mare producţie de porumb din istoria înregistrărilor. Vă daţi seama ce înseamnă asupra preţului mondial al porumbului aceste cantităţi venite pe plus. Întotdeauna, supraproducţia duce la scăderea preţului. Mă uitam zilele trecute pe un raport trimis de FAO şi vedeam că peste necesarul de cereale pentru alimentaţie şi pentru animale, anul acesta se produce cu 20 de milioane de tone în plus…

– Iar dacă acestea intră pe piaţă, cu siguranţă că va dicta o scădere inevitabilă a preţului…

– Fiţi siguri de asta! Tot aşa cum un alt factor care influenţează preţul este calitatea producţiei. Fermierii noştri, fermieri cu suprafeţe de la 50 de hectare în sus şi care au aplicat o tehnologie corectă, cu tratamente la boli foliare, dăunători.. au un grâu curat şi cantităţi destul de mari. Însă, după solele mici, uneori calitatea este discutabilă.

– Care sunt perspectivele pentru anul 2013-2014, în clipa de faţă? Sunt premisele unui an la fel de bun ca cel în curs?

– La ora asta, dacă mă gândesc la factorii climatici, se pare că anul 2013-2014 nu va fi la fel de bun ca anul în curs. Mă gândesc aici la seceta pedologică, aceea care în anumite zone ale judeţului este deja instalată. De asemenea, mă gândesc la faptul că suntem la mijloc de septembrie şi nu avem arate decât 30-40 de mii de hectare la nivelul judeţului Olt, în condiţiile în care sunt programate pentru semănat grâu 115 mii de hectare. Cu toate astea, poate că un val de ploi venit în perioada următoare ar avea forţa să îndrepte această situaţie, ţinând cont de forţa mecanică de care dispunem în clipa de faţă. Uitându-mă însă pe prognoze, tare mi-e teamă că suntem nevoiţi să reducem suprafaţa de grâu semănat.

– Care sunt premisele ca Oltul, într-un timp rezonabil, de câţiva ani de acum încolo, să aibă ceea ce avea cândva, dacă nu chiar şi mai mult: un sistem de irigaţii performant, care să permită dictarea politicilor de cultură, nu în funcţie de vreme, ci în funcţie de ceea ce vrea şi poate omul să facă într-un timp dat?

– Premise privind repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii ce deserveşte judeţul Olt ar fi. În acest sens, primii paşi au fost deja făcuţi. Din câte ştiţi, staţia de pompare, din Dunăre, de la Celei, a fost pusă în funcţiune, iar acolo se vor putea iriga aproximativ 10 mii de hectare din acea staţie. La ora aceasta, ANIF-ul (Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare) lucrează la repunerea în funcţiune a sistemului în zona Drăgăneşti-Olt – Fărcaşele, acolo unde staţiile sunt deja reparate, lucrându-se cu toate forţele în zona Dobrun. Tot aici, nu trebuie să uităm nici iniţiativele private din acest sistem. De exemplu, avem AUAI-ul la Grădinari, acea Asociaţie a Utilizatorilor de Apă care a accesat fonduri în valoare de vreo două milioane de dolari, reprezentând în mare parte în funcţiune sistemul de irigaţii din zona respectivă. Drept urmare, am convingerea că în următorii doi- trei ani, în mare parte, sistemul de irigaţii din judeţul Olt va fi funcţionabil.

– Adică, ne puteţi spune că după aproape 23 de ani, actuala politică guvernamentală începe să dea şi rezultate concrete, în punctul de faţă?

– Cu părere de rău am constatat că au trecut cei 23 de ani de când sistemul naţional de irigaţii s-a distrus şi într-un târziu ne-am dat seama că fără irigaţii nu putem să facem o agricultură performantă în ţară şi în judeţul Olt, în special.

– Ministerul, prin ceea ce face în clipa de faţă, îl simţiţi că este aproape de ceea ce vrea fermierul?

– Prin politicile agricole pe care le trasează Ministerul Agriculturii, cu siguranţă se simte că ministerul este aproape de fermieri. Mai mult, se respectă şi anumite reglementări impuse de Uniunea Europeană, un lucru peste care nu se poate trece…

– Când vin banii de la APIA pentru înfiinţarea culturilor de toamnă sau în perspectiva recoltelor care se vor strânge din câmp prin vara şi, respectiv toamna lui 2014?

– Ministerul Agriculturii, ştiu majoritatea fermierilor, probabil că ştiţi şi dumneavoastră, vine în sprijinul agricultorilor, să aibă cât mai repede aceşti bani, a semnat acele acorduri cu cele două bănci prin care fermierii se duc şi se pot împrumuta în contul subvenţiei. Astfel, mulţi dintre ei şi-au şi luat banii de la bancă, iar asta o spun în cunoştinţă de cauză deoarece lucrul acesta l-am făcut şi eu, mergând la bancă cu acea adeverinţă de la APIA pentru banii pe subvenţie, urmând să-i primesc de la minister în timpul optim. În plus de asta, din ultimele informaţii pe care le am de la Ministerul Agriculturii, ca o altă măsură de sprijin, pentru ca şi dobânda să fie ceva mai mică, în luna următoare se dă drumul la plăţi spre fermieri, astfel încât angajamentele de plată să nu suporte costuri suplimentare. Nici din partea băncilor şi nici din partea fermierilor.

– Ce înseamnă pentru dumneavoastră apartenenţa la Partidul Naţional Liberal?

– Fac parte din Organizaţia PNL Bârza, acolo unde eu am şi domiciliul. Sunt fiu al satului, fapt pentru care am şi optat să fac politică liberală la sat, acolo unde se face adevărata politică liberală ţinând cont de profilul activităţilor. Şi ale satului, şi ale mele. A fi liberal, în aceste vremuri, e o stare de necesitate. Liberalismul este soluţia care poate face din România statul european la care visăm cu toţii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here