Acasă Actualitate Liceul Metalurgic Slatina, unitate fanion a învățământului tehnic – și nu numai...

Liceul Metalurgic Slatina, unitate fanion a învățământului tehnic – și nu numai – la a 50-a aniversare (2)

85

Prin anii 1970-1971 a apărut o nouă formă a învățământului liceal. Dacă până atunci toate liceele erau numai de cultură generală – secțiile real sau uman – cu durată de patru ani, la zi – acum apar liceele industriale cu durată de cinci ani, la zi, – care, pe lângă disciplinele de cultură generală, asigură și pregătirea tehnică și practică într-o meserie, cum ar fi electrotehnică, metalurgie, mecanică etc. Nivelul de exigență era la fel de ridicat, ca la celelalte licee, în sensul că admiterea fiind pe bază de examene scrise, cu subiecte venite de la minister, notele minime la ambele probe erau de cinci și nu mai mici…

Prin anii 2000-2001, directorul Colegiului Metalurgic Slatina, căci pe atunci Grupul Școlar Metalurgic primise denumirea de colegiu, îl vizitează pe bunul său prieten, artistul plastic, pictorul și sculptorul Nicolae Truță, la atelierul său, undeva prin orașul de jos.
„- Nene Truță, matale ai făcut bustul lui Greceanu la Liceul «Radu Greceanu», bustul lui Nicolae Titulescu la Liceul Pedagogic etc. Colegiul Metalurgic Slatina are peste două mii de elevi, începând cu clasele de gimnaziu, liceu-zi, liceul-seral, școli postliceale, școli de maiștri, școli profesionale, nemaivorbind de faptul că urmează să sărbătorească 30 de ani de la înființare…
– Da, nene, zise artistul plastic, și ce bust ai vrea să-ți fac?
– Păi, să faci bustul meu, și scriem pe el Anghel Saligni, căci cine mai știe cum arăta marele arhitect!”
După ce au râs în hohote mult timp, directorul continuă:
„- Eu nu vreau un bust, nene. Eu vreau o operă de artă, care să transmită un mesaj, astfel ca orice privitor să gândească și să se bucure dacă-l descoperă.
– Cam ce ai vrea să reprezinte statuia?
– Știi că Uzina de Aluminiu este construită de firma franceză Pechiney, și cam de atunci a apărut și această școală. Deci, dacă nu apărea aluminiul românesc nu apărea nici liceul… Ca atere, la baza statuii va fi un lingou stilizat.
– Copiii care vin la gimnaziu – clasa a V-a – sunt de o mare puritate sufletească și cum simbolul purității poate fi porumbelul, aș dori trei porumbei cu ciocurile orientate în sus!
– De ce neapărat în sus?
– Pentru că ei vin la noi cu dorința ca prin studiu să ajungă spre vârful societății. Ei au în vedere și o pregătire tehnico-practică, altefl ar fi mers la un liceu teoretic. Și cum activitatea tehnică este simbolizată printr-un compas având între brațe un sector de roată dințată, statuia se va termina cu acest simbol.
– Voi face mulajul cam în două luni, dar vor fi probleme la turnare. Din ce vreți să o faceți?
– Sper ca liceul să dureze secole și cum statuia va fi amplasată la intrare, încerc să o fac din bronz”.

Prin iulie, mulajul a fost gata, numai că în toate turnătoriile se foloseau cuptoare pentru elaborarea aliajelor pe bază de aluminiu, cu o temperatură de funcționare de 700-750°C. Bronzul are o temperatură de elaborare mult mai mare, fapt pentru care nu umplea corect forma. După cam zece încercări nereușite, directorul și renumitul artist plastic Nicolae Truță au hotărât să secționeze mulajul în trei părți, permițând turnarea în bune condiții a celor trei componente. A apărut însă problema îmbinării în condiții de rezistență mecanică, deoarece cu soclul statuii – proiectat tot de maestrul Truță – ajungea la o înălțime cam de 5-6 metri, iar numai statuia de bronz cântărea în jur de 300 kilograme.
S-a folosit o asamblare prin fretare, singura care asigura rezistența mecanică necesară. Pe mijlocul fiecărui segment s-a practicat un orificiu – alezaj – cu diametrul mai mic față de o inimă de oțel numit arbore. Prin încălzirea componentelor statuii – cu sute de grade celsius – diametrul alezajului a crescut, permițând introducerea inimii de oțel, arborelui, urmând ca prin răcirea componentelor și deci scăderea diametrului alezajului să apară o strângere care asigură rezistența mecanică a întregii statui.
Din respect pentru adevăr trebuie să menționez faptul că munca de o lună de zile și mai ales geniul artistului plastic Nicolae Truță, nu au fost recompensate, deoarece câteva zile mai târziu directorul a trebuit să plece din funcție…
De altfel, după decesul prematur al regretatului Nae Truță, un director adjunct din nou conducere a liceului, se zice, a reclamat unor instituții județene faptul că această bijuterie sculpturală – «ZBOR», este ilegal amplasată, deoarece în contabilitatea școlii nu este niciun act de proprietate și nici o factură care să dovedească faptul că școala ar fi plătit zecile de ore de funcționare a cuptorului de turnare și asamblarea prin fretare, nu a plătit nici cele 300 de kilograme de bronz și nici proiectarea și execuția soclului. Fără comentarii…
Statuia, botezată de autorul ei, Nae Truță, «ZBOR», a fost selectată – pentru frumusețea și ineditul ei – în albumul celor mai reușite sculpturi ale județului Olt, album intitulat «IUBIM SLATINA» și realizat de artistul fotograf George Pițulescu, cunoscut ziarist al editurii Ziarul de Olt.

De-a lungul celor cinci decenii de activitate, Liceul Metalurgic Slatina a fost principalul formator în domeniul pregătirii forței de muncă de înaltă calificare pentru întreaga platformă industrială a Slatinei și nu numai. Aici au fost oregătiți mii și mii de muncitori calificați – metalurgiști, mecanici, electricieni etc, tehnicieni, maiștri, ingineri, mulți cu funcții de răspundere în unitățile industriale din țară sau din străinătate.
Astfel, inginerul Victor Rachieru, mult timp specialist la Institutul de Cercetări Metalurgice București, este acum cetățean româno-american, locuind, de peste 25 de ani, cu familia, la Chicago. Domnia-sa a avut amabilitatea de a ne primi, pe mine și pe colegul lui de liceu – colonel Valerian Iliescu, la Chicago, fiind un ghid deosebit la New York și Washington, unde ne aflam pentru 30 de zile, la invitația comunităților românești din aceste orașe.
Un alt elev al liceului este inginerul Vasile Mircescu, mulți ani director al Intreprinderii de Utilaj Alimentar Slatina.

Că în Liceul Metalurgic se asigura, pe lângă o pregătire tehnică-practică, deosebită, și la disciplinele de cultură generală, nivelul de pregătire era la fel de ridicat, fapt pentru care, de aici s-au ridicat doctori, arhitecți, polițiști, profesori etc.
Astfel, inginerul Ion Popa, din Pleșoiu, fost șef de promoție, din câte știu, a absolvit Facultatea de Aviație. Ulterior a îmbrăcat haina de polițist și a ieșit la pensie la gradul de general.
Florentin Andronie, după ce a ieșit la pensie din poliție a fost ales apoi primar al comunei Brebeni. A fost patron al unei fabrici de recuperare a aluminiului din deșeuri. A sprijinit aparițiile beletristice și activitățile culturale din comună.

În încheiere, mă simt onorat pentru faptul că întreaga mea activitate la catedră s-a desfășurat în strânsă legătură cu activitatea Liceului Metalurgic Slatina, căruia îi urez multe, multe decenii de aici înainte, spre binele slătinenilor și nu numai.

VICTOR CONSTANTIN
Slatina, Olt

Articolul precedentAu votat cu Cîţu, au primit! Cîţi… bani au primit primarii
Articolul următorZIARUL DE OLT. Ce scriam acum 10 ani! 7 octombrie 2011

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here