DIN „CULISELE” POTSDAMULUI – AUGUST 1945

         Făcând parte din șirul relatărilor despre „MAREA CONFLAGRAȚIE”, acum, la 76 de ani de la „desfășurare”, le putem „spune”, pentru ca LUMEA să ia aminte și să-și remodeleze „cunoștințele”. Ele ne dirijează la a ști că nu întotdeauna CEI MARI „conduc” spre a făuri o SOCIETATE DREAPTĂ și ONORABILĂ. Tocmai pentru că POTSDAM confirmă, pentru a cunoaște „o frântură” din „povestea” istoriei moderne, l-am vizitat „în amănunt”, de câteva ori și înainte și după 1989, și în „timpul” R.D.G, și după „UNIFICARE”.

Locația – SANSSOUCI – Palace – POTSDAM este superbă, un fel de copie VERSAILLES, construit a fi reședința de vară a lui FRIDERIC II cel MARE al PRUSIEI, și devenit apoi un castel al prințului moștenitor, a găzduit CONFERINȚA CELOR 3 TARI – între 17 iulie 1945, ora 17:10 și 1-2 august 1945. La „VEDERE”, au avut loc loc 13 ședințe plenare, dar cea mai mare parte a aranjamentelor s-a desfășurat în CULISE și alte locații, după cum a consemnat ministrul de război american HENRY STIMSON.
Asta pentru că relațiile dintre SOVIETICI și ANGLO AMERICANI erau foarte încordate, dar avantaj aveau SOVIETICII pentru că:
– ROOSVELT moare la 12 aprilie 1945;
– CHURCHILL, nemulțumit, deprimat, nu acționează în niciun fel: „Sunt foarte deprimat”, i se confesează medicului său, însă pe la 8 iulie 1945. „Nu mai am chef de nimic! Nu mai am energie! Și mă întreb dacă o să-mi mai revin vreodată?!”
De fapt, EL va pierde alegerile și succesorul său, ATTLEE, va fi extrem de reținut și rezervat…

HARRY TRUMAN, succesorul lui ROOSVELT, era „nepregătit”.
„- Nu eram, prin natura mea, dotat pentru judecăți rapide”, spunea el, și „trebuia să iau în considerare toate faptele și toate informațiile posibile, înainte de a lua o hotărâre”.
SPRE DEOSEBIRE, STALIN era foarte activ, căci, deși în iunie 1945 a făcut o criză de inimă, și-a revenit rapid.
De altfel, STALIN, cu mult tupeu, s-a „înarmat” cu două „atitudini”:
a.) una, chipurile, de nemulțumire;
b.) una de intimidare.

a.) STALIN își „REZUMĂ” nemulțumirile față de S.U.A:
– De ce au determinat S.U.A intrarea ARGENTINEI în O.N.U?
– De ce au introdus FRANȚA în COMISIA de reparații de care se discutase astfel la IALTA?
– De ce S.U.A au întrerupt, brusc, LIVRĂRILE, la 10 mai 1945, pe caza LEGII de împrumut și închiriere?
– De ce s-a predat flota germană doar englezilor și americanilor?
b.) LISTA DE „REVENDICĂRI”, foarte curioase:
– autoritate cvadripartită în bazinul RUHR;
– blocadă asupra SPANIEI;
– control internațional asupra TANGERULUI;
– tutelă asupra LIBIEI;
– baze sovietice în DARDANELE.

S-a creat inițial scandal asupra POLONIEI, s-a convenit să se accepte regimuri comuniste în ROMÂNIA și BULGARIA și… și… . În schimb, STALIN acceptă ridicarea controlului aliat asupra ITALIEI. De fapt „DESFĂȘURAREA”, după cum consemnează „cei din umbră”, însemna: „TRUMAN prezidează, dar STALIN conduce acțiunea”.
„GREUTĂȚILE” s-au referit în mod deosebit la GERMANIA, dar STALIN deținea, „asul în mânecă” prin generalii germani celebri, prizonieri – PAULUS, SEYDLITZ și ALȚII care „doreau” o „GERMANIE MAI BUNĂ” ce să aleagă chiar CALEA SOCIALISMULUI. Speriați de varianta STALIN, americanii au propus o soluție intermendiară între PLANUL LOR – MORGENTHAU – și „planul germanilor” care s-a acceptat și prevedea:
– controlul militar asupra GERMANIEI – pe zone, inclusiv BERLIN;
– reducerea nivelului de trai german la standardul mediu al țărilor EUROPEI;
– aplicarea regulii celor 3D: DENAZIFICARE, DIZOLVAREA CARTELURILOR, DEMONTAREA UTILAJULUI INDUSTRIAL, căci planul MORGENTHAU prevedea o GERMANIE în special AGRICOLĂ.

Plictisit, dar și mulțumit, STALIN, în ziua de 1 AUGUST, încheia toate „discuțiile lungi și neînțelegerile”, trasând cu CARIOCA – noile granițe ale EUROPEI, astfel că începând cu zona sovietică germană trece total sub control prin „fuzionarea acceptată” între SOCIALIȘTI și COMUNIȘTI.
Toți „OBSERVATORII” au considerat că STALIN a repurtat la POTSDAM o incontestabilă victorie diplomatică și psihologică, pornind de la faptul că:
– acordul de la POSTDAM, rezumat în COMUNICATUL de la 2 august 1945 va avea putere de LEGE pentru că MARILE PUTERI nu se vor mai întâlni încă o dată;
– dezbaterile au fost „controlate” de sovietici;
– nu s-a stenografiat nimic oficial;
– nu s-a încheiat un proces-verbal;
– fiecare delegație și-a folosit propriul traducător;
– americanii nu dispuneau, în final, nici măcar de o transcriere completă a discuțiilor, fapt care l-a făcut pe TRUMAN să declare: „POZIȚIA sovieticilor era puternică și erau conștienți de acest lucru. Dacă ei ar fi fost fermi pe pozițiile lor, am fi putut și noi să fim pe ale noastre. Dar, principiul care ne călăuzea era să ne respectăm angajamentele asumate și să le pretindem și lor același lucru”.

ANALIȘTII ISTORICI și MILITARI consideră că STALIN a avut câștig de cauză și POTSDAMUL a însemnat un avantaj evident pentru U.R.S.S, căci centrul lor de gravitație s-a deplasat spre EUROPA prin:
– anexarea KÖNIGSBERGULUI;
– confirmarea alipirii la POLONIA a regiunilor germane de la EST de ODER și de NEISSE;
– despăgubiri obținute chiar din GERMANIA OCCIDENTALĂ;
– pedepsirea criminalilor de război;
– o uriașă sferă de influență în ESTUL și CENTRUL EUROPEI ce a devenit „sistemul socialist” – moscovit;
– decizia de „zdrobire” a JAPONIEI prin ultimatumul redactat la POTSDAM, aprobat de STALIN, care suna astfel: „- Somăm guvernul să ordone capitularea necondiționată a tuturor forțelor armate și să ofere garanțiile necesare să acționează cu bună-credință. În caz contrar, întreaga JAPONIE va fi transformată în ruine”.

NOTĂ
STALIN nu s-a arătat deloc impresionat de faptul că americanii descoperiseră BOMBA ATOMICĂ pe care o experimentaseră chiar în 17 iulie 1945 în deșertul ALAMOGORDO (New Mexico).
S-ar mai putea adăuga ceva?

Profesor
ION PĂTRAȘCU
Slatina, Olt