Acasă Actualitate VULNERABILITĂȚI ÎN STATUL DE DREPT

VULNERABILITĂȚI ÎN STATUL DE DREPT

64
CONSTITUȚIA e pentru cetățean ce este BIBLIA pentru creștin. CONSTITUȚIA este textul fundamental din care ne „tragem” drepturile și libertățile cetățenești. Respectarea EI este obligatorie pe teritoriul țării noastre. STATUL, prin INSTITUȚII, veghează ca respectarea drepturilor cetățeanului să figureze în fruntea preocupărilor naționale îndeplinindu-și „misiunea” de STAT DE DREPT. Dar, întotdeauna?
De pildă, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ – conf. Art. 142 din CONSTITUȚIE este garantul supremației CONSTITUȚIEI în litera și spiritul celor de mai sus prin atribuțiile de la art. 146. De mai multă vreme „s-a instalat”, în opinia multora, o anumită „îngrijorare” privind „funcționalitatea” ei tocmai în lumina obligațiilor sale, îngrijorare care, de multe ori, s-a transformat în acuze mai mult sau mai puțin voalate.
În cele mai multe cazuri, ACESTEA au fost explicate prin gradul ei accentuat de politizare, care i-a „permis” să se comporte ca un FOR POLITIC, ca un fel de STAT în STAT, „depășindu-și” menirea de organism de jurisprudență care trebuie să apere CONSTITUȚIA, să se pronunțe pe constituționalitatea legilor și să soluționeze conflictele dintre puterile statului…
Analizând, fără ură și părtinire, problema constituirii C.C.R, conf. Art. 142, aln. 3, din punct de vedere formal, este corectă, având în vedere că în toate țările stabilirea CURȚILOR CONSTITUȚIONALE se face doar în contextul politic de acolo.
1. GERMANIA – C.C. are 16 membri. 8 aleși de Bundestag și 8 aleși de Bundestrat, dar cu o majoritate de 2/3 tocmai pentru a-i feri de influența politică.
2. FRANȚA – Consiliul Constituțional este format din 9 membri, 3 numiți de PREȘEDINTE și 3 de PREȘEDINTELE ADUNĂRII NAȚIONALE și 3 de PREȘEDINTELE SENATULUI. Președintele C.C. nu e ales ca la noi, ci este numit de Președintele Franței.
3. AUSTRIA – membrii C.C. sunt numiți de președinte pe baza recomandărilor LEGISLATIVULUI și GUVERNULUI.
4. În POLONIA (15 membrii), UNGARIA (11), ELVEȚIA, CROAȚIA, MUNTENEGRU, LITUANIA – membrii C.C. sunt aleși de PARLAMENT.
5. În BELGIA – C.C. este numită de REGE la propunerea deputaților și senatorilor.
6. În SLOVENIA, propunerile le face PREȘEDINTELE și sunt aprobate de PARLAMENT.
7. În TURCIA, Curtea are 17 membri. 14 sunt numiți de PREȘEDINTE, iar 3 sunt „aleși” de PARLAMENT.
8. În RUSIA, propunerile le face PREȘEDINTELE, iar numirea se face prin VOT de CONSILIUL FEDERAȚIEI. Hotărârile CEDO sunt „valabile” numai cu acordul C.C. din RUSIA.
9. În S.U.A. nu există CURTE CONSTITUȚIONALĂ, ci CURTEA SUPREMĂ, formată din 9 membrii numiți pe VIAȚĂ de PREȘEDINTE și SENAT.

AȘADAR, fenomenul politizării nu poate fi exclus numai că plecând de la CALITATEA și MORALA judecăților din ELE niciodată nu s-a ajuns la „SCANDALURI”.
Din păcate, în privința „CONDUITEI” C.C.R., în unele cazuri redutabili specialiști au „evidențiat” vulnerabilități, depășindu-și astfel „teama” de a nu comenta ca și când deciziile C.C.R. ar fi „SACRE”.
1. De pildă, deși art. 142, aln. 3, este clar, în cei 28 ani de funcționare a C.C.R. el a fost „speculat” prin a se manevra alegerea judecătorilor „afiliați” majorității parlamentare din SENAT și CAMERA DEPUTAȚILOR sau din partea PREȘEDINTELUI în vederea realizării unui „DEZECHILIBRU” avantajos pentru o PARTE sau ALTA – de regulă „favorabil” PUTERII. În consecință, au fost cazuri când UNII au condamnat, dar firav, subiectivismul în adoptarea unor DECIZII.
2. „POLITIZAREA PARTIZANĂ” a C.C.R. s-a evidențiat prin ALEȘII ei, căci ACEȘTIA au fost, în majoritate, politicieni care în decursul timpului au acceptat diferite funcții prin promovarea lor de către partidele politice și ca urmare – „SERVICIU CONTRA SERIVICIU„.
3. În cazuri „GRELE” deciziile au favorizat pe UNII sau pe ALȚII, în funcție de „EPOCA ISTORICĂ”, după cum erau sau nu la PUTERE și cu majoritate parlamentară.
4. „ALEGEREA” a cunoscut CAZURI în care era RĂSPLATA pentru „servicii aduse” fiind astfel „răsfățați” cu un „stagiu” liniștit, de 9 ani, cu câștiguri lunare fabuloase, chiar dacă unii trecuseră de mult de vârsta de pensionare.
5. „BENEFICIILE” alcătuite din „câte și mai câte”, între care „strălucesc” indemnizațiile, pensiile speciale, alte și alte „plăți” inclusiv, pentru unii, indemnizații de revoluționar, cum e cazul UNUIA care o încasează ca REVOLUȚIONAR într-un oraș unde nu s-a tras nici măcar un cartuș, se ridică la multe mii de EURO pe lună.
Câtă ipocrizie la adresa JUSTIȚIEI afișată deschis, când C.C.R a respins LEGEA desființării pensiilor speciale, votată de CAMERA DEPUTAȚILOR aproape în unanimitate, fără niciun vot împotrivă și doar 21 de abțineri, „obligându-l” pe cetățean să se îndoiască de ȚINUTA MORAL-PROFESIONALĂ a acestor judecători. Și NIMENI NU „INTERVINE”!
6. De aici, probabil și „abordările” din mass-media asupra câștigurilor, unele de peste jumătate de miliard lei/lunar care se integrează de fapt celui mai idiot sistem de salarizare și pensii din EUROPA, pe care JUDECĂTORII C.C.R. le justifică „TIP GÂGĂ” cu volumul mare de muncă și stresul la care sunt supuse. APROPO – dar MINERII care intră zilnic în mină, dar nu sunt siguri că mai ies VII: O ASEMENEA nedreptate „strigătoare la CER” era posibilă în „TRECUT”?!
7. Una din „DIXIT-urile” cele mai „curioase” a fost INTERZICEREA pentru PROCURORI de a folosi ca PROBE, înregistrările S.R.I. care prin urmărirea „TERORIȘTILOR” evidențiau și fapte de corupție, trafic de persoane, trafic de influență etc și care, ca urmare, „cu tendință” erau salvați mari TICĂLOȘI.
8. În cei 28 de ani ai activității instituției au fost ipostaze ce au „impus-o” de multe ori a fi un fel de PARADOXĂ JUDICIARĂ care adjudecându-și rolul de ARBITRU al disputelor PREȘEDINTE-PARLAMENT a acordat „PENALTY-uri” în funcție de COLORATURA „POLITICĂ” a balanței de 6/3 sau 5/4, dar și a unor jocuri de interese, chiar din C.C.R.
9. TIMP ÎNDELUNGAT insuflând un fel de „STAT în STAT” s-a comportat ca un FOR JUDECĂTOR SUPREM în post de „GARDIAN INCONTESTABIL” în serviciul UNORA sau ALTORA.
10. Deși sunt mulți care știu, n-au curajul s-o spună: C.C.R s-a comportat adesea ca un FOR POLITIC SUPREM, tocmai pornind de la componența desemnată de fapt de PARTIDE. Ar mai fi și altele, dar închei propunând pentru VIITOR o soluție, deși simplă, înscrisă în art. 142 – să fie aleși în C.C.R.: SPECIALIȘTI DE ELITĂ, NEAFILIAȚI POLITIC, REMARCAȚI PE BUNE în mediul universitar și academic, dar care să constituie un fel de operație pe CORDUL C.C.R., astfel ca aceasta să contribuie la triumful DREPTĂȚII și BINELUI în ROMÂNIA.
Și, TOTUȘI, câtă PROSTIE s-a ADUNAT la VÂRFUL SOCIETĂȚII… Cea mai recentă se referă la „INTERMEZZO”, între cele „DOUĂ STĂRI”.

Profesor
ION PĂTRAȘCU
Slatina – OLT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here