Acasă Actualitate Slatina, cea mai frumoasă poveste din sufletele noastre!

Slatina, cea mai frumoasă poveste din sufletele noastre!

463
La 20 ianuarie 1368, domnul Ţării Româneşti, Vladislav I Vlaicu (Un portret al lui Vladislav Vlaicu se află pe rama unui tablou de la mănăstirea de pe Muntele Athos, Grecia.) conferea, în scris, de la Târgovişte, scutirea de vamă pentru nişte negustori braşoveni la trecerea peste
râul Olt. Aceşti negustori nu erau unii simplii, deoarece aveau grija documentelor. Documentul de atestare a Slatinei se află la Braşov, este păstrat şi în zilele noastre la Muzeul de Istorie Braşov, aflat în Casa Sfatului. În Slatina se găsesc copii ale acestui document. În acelaşi document este menţionat şi oraşul Brăila, ca loc important din Ţara Românească. Şi brăilenii sărbătoresc, odată cu noi, atestarea ducumentară, în aceeaşi zi. Un portret al lui Vladislav Vlaicu se află pe rama unui tablou de la mănăstirea de pe Muntele Athos, Grecia.
La 1 iulie 1979, prin decretul semnat de Nicolae Ceauşescu, oraşul Slatina este ridicat la rangul de municipiu. Ca simbol al acestui moment, la intrarea în municipiu, dinspre Piteşti, s-a construit, la începutul anilor ’80, arcada pe care scrie „Municipiul Slatina”.

Alexandru Ioan Cuza a venit în Slatina de trei ori – în anii 1859, 1862 şi 1864. În prima vizită inspectează instituţiile publice şi trupele dorobanţilor. În cea de-a doua vizită, Cuza este întâmpinat cu multă iubire de către slătineni, dar, printre aceştia, se aflau şi nemulţumiţi, care-i prezintă o problemă. Un participant îi întinde domnitorului o pâine mucegăită şi uscată,
spunându-i: „Iată, Măria Ta, ce pâine mâncăm noi”. Ajuns la Bucureşti, Cuza îl destituie pe prefectul de Olt.

Regele Carol I a venit la Slatina de câteva ori. În vizitele sale în Slatina, regele a fost găzduit în Casa Fântâneanu sau în casa doctorului Lapommeraye (unde se află acum Casa Armatei). Acesta, într-o vizită din anul 1878, a mers la Biserica Ionaşcu. Acolo a găsit o cununie religioasă care nu începuse. Regele acceptă să fie naşul boierului Mihail Deleanu.

Podul peste Olt, a doua încercare de punere în aplicare a arhitecturii fierului, după podul de la Cernavodă a lui Anghel Saligny. La 1888, începe construcţia unui pod mare de fier, sub bagheta inginerului Nicolae Davidescu. Prototipul podului de la Olt a fost prezentat la Expoziţia Mondială de la Paris din 1899. Costurile de construcţie s-au ridicat la suma de 3 milioane de lei, iar lucrările s-au finalizat în anul 1891. La 14 noiembrie 1916, armata română arunca în aer podul de peste Olt în încercarea de a nu-i lăsa pe germani să ajungă în Slatina.

Primul zbor al lui Aurel Vlaicu – inventator, inginer, constructor şi pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, Aurel Vlaicu a avut treabă şi prin Slatina, lângă Gara Slatinei. Vlaicu participă la manevrele militare, organizate de Ministerul de Război, din ordinul regelui Carol I, la Slatina. Din această localitate, el pilotează un aeroplan, fiind al doilea pilot din lume care face asta – primul fiind în Franţa. Ajunge cu aeroplanul la Piatra-Olt. Evenimentul are loc la 27 septembrie 1910. Totodată, a avut loc şi primul mesaj transportat pe calea aerului. Vlaicu i
l-a înmânat prinţului Carol (ajuns regele Carol al II-lea, tatăl Regelui Mihai I. Era fiul Regelui Ferdinand, care era nepotul lui Carol I), lângă el aflându-se şi I.C. Brătianu, prim-ministru al vremii.

Prima statuie din ţară în memoria Ecaterinei Teodoroiu – Dumitru Măţăuanu (1888-1929) are sarcina de a realiza o statuie în mărime naturală a tinerei Ecaterina Teodoroiu, pe care o finisează chiar în ziua inaugurării. În oraş era mare bucurie, venea Regina Maria, cea care propusese, în 1921, constituirea unui comitet, care să gândească realizarea unui monument comemorativ, Slatina câştigând, din mai multe localităţi, destinaţia statuii, iar slătinenii vremii au plătit facerea ei. La 31 mai 1925, oraşul era îmbrăcat în ghirlande de flori, oamenii purtau straie de sărbătoare, iar militarii uniformele de ceremonie. La dezvelire este prezentă şi mama eroinei de la Jiu, o femeie măruntă şi simplă. Este prima statuie ridicată în memoria Ecaterinei Teodoroiu din ţară. Primul amplasament al statuii a fost în zona parcării unui hotel de lângă stadionul „1 Mai”. În luna mai a anului 1980, monumentul a fost mutat în locaţia actuală.

17 mai 1968, preşedintele Franţei, generalul Charles de Gaulle, într-o vizită extrem de scurtă în oraşul Slatina. A susţinut un discurs pe o scenă improvizată lângă sediul fostei Bănci Naţionale, alături de preşedintele României, Nicolae Ceauşescu. Apoi a mers la Craiova, acolo unde s-a întâlnit cu generalul Polihron Dumitrescu, un fost coleg de la Şcoala Superioară de Război de la Paris, originar din comuna Milcov.

Slatina, într-un film. „Egreta de fildeş”, din 1987, este singurul film de lung metraj unde apar aspecte citadine din Slatina. Filmul, regizat de Gheorghe Naghi, este povestea unui grup de copii exploratori, protagonişti a multor aventuri. Pe firul râului Olt. În câteva cadre apar: Podul peste Olt, Magazinul „Oltului”, Casa de Modă, Magazinul Vacanţa, Parc Hotel şi Spitalul Judeţean Slatina. Copiii pun vederi într-o cutie poştală. Pe una dintre vederi se observă blocurile turn şi Magazinul „Oltul”.

Hotărâre de Guvern cu acelaşi număr ca anul atestării documentare – Coincidenţa face ca numărul Hotărârii de Guvern privind aprobarea stemei Slatinei să fie acelaşi cu anul atestării documentare, şi anume: 1368. Aşadar, la 10 noiembrie 2005, prin noiembrie 2005, prin Hotărâre de Guvern 1368, se aproba stema municipiului Slatina, atestat documentar la 20 ianuarie 1368.

Cea mai mare horă din lume La 24 ianuarie 2006, pe un ger pe care nici Dumnezeu nu îl suporta, 13.628 de persoane au încins cea mai mare horă din lume. Hora s-a întins de la Magazinul „Oltul”, inaugurat în anul 1975, până la „Fabra” – zona CEC, unde era amplasată o scenă, iar primarul de atunci şi artistul Gabriel Cotabiţă erau maeştri de ceremonie.

Centrul Vechi Slatina

Imnul Naţional, cântat de peste 7.000 de persoane, simultan Evenimentul a avut loc pe Esplanada Slatina, cu câteva zile înainte de alegerile locale anticipate din 3 februarie 2013. De ziua Unirii Mici, slătinenii s-au unit şi au format cel mai mare cor care a interpretat „Deşteaptă-te, române!”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here