După alegerile europarlamentare, Mădălin Ady Teodosescu, primarul de la Balș, pare să fi înțeles că pentru poziția publică ocupată a început numărătoarea în sens invers. Să pierzi un scrutin împotriva valului, în fața PSD, un partid demonizat, în condițiile în care mai ești și candidat la europarlamentare, e deja un semn clar al începutului. Al începutului de sfârșit…
Pentru a contracara poziția ingrată și mesajul bălșenilor, deveniți majoritar ostili primarului, acesta a început un exces de comunicare. Prima oară, traficul din localitate, văzut într-un târziu, după ce tot internetul se umpluse de bancuri despre ce înseamnă aventura tranzitării orășelului de pe Olteț. Și nu doar atât…
Pe aceeași linie, edilul Balșului pune la bătaie și Asociația Orașelor din România, al cărei președinte este, folosind această structură non-guvernamentală pentru a-și marca teritoriul. Astfel, pe 14 iunie, apare în spațiul public un comunicat de presă al AOR. Un text propagandistic, în care se invocă pragul falimentului în care s-ar afla cele 216 comunități urbane, membre în asociație.
Citind textul, ai crede că e gata, s-a terminat… A venit criza odată cu falimentul. Nu mai sunt bani. Lăsând de o parte susținerea pentru Codul Administrativ, un proiect contestat de PNL, partid din care face parte și primarul, comunicatul e ușor de combătut. Cu argumente care nu cer atât de mult efort cât depune un elev pentru susținerea probei la limba română, din cadrul Evaluării Naționale.
Bani sunt, dar când îi cheltui nechibzuit, cu mână largă, și ceri soluții de la Dăncilă, chiar era mai onorabilă situația, dacă nu ar fi existat comunicatul Asociației, unde primarul de la Balș e președinte. Nu ne legăm de cheltuielile efective ale Asociației pe cazări, mese de protocol și toate cele, făcute în numele intereselor acesteia, ci, pur și simplu, apelăm la memoria cifrelor, pentru a arăta că Balșul are bani și sunt cheltuiți așa cum sunt cheltuiți…
Spre exemplu, în 2017, în Balș s-au cumpărat o sută de băncuțe stradale, cu 518 lei bucata, când una similară, dacă îți trebuie acasă, o cumperi cu cel mult jumătate din preț. Când dai pe o bibliotecă cinci mii de lei, când semnezi ordine de plată pentru cursuri de formare, un fel de concedii plătite de la stat, când repari gărdulețe cu 70 de mii de lei, când cu firme cărora nu li s-a uscat cerneala pe actele de la Registrul Comerțului, pui lămpi de iluminat public, când lista e lungă și te întrebi dacă sunt sau nu sunt bani (?!) Pentru că Balșul, ca buget, stă foarte bine când trebuie să dai în stânga și în dreapta pentru lucruri consumabile și din zona activității curente, bani cât să te apuci într-o zi și de acele investiții majore, menite să fie făcute și să reziste în timp.
Lista ar fi lungă, cu cele risipite, mai departe, în 2018 și chiar în cursul anului în care primarul de la Balș a pierdut alegerile, acasă la el. Și poate nu ar fi numai atât. Poate mai sunt și altele pentru Balș. Lipsesc proiectele de anvergură cu fonduri europene, acolo unde e puțin mai greu decât la curentele investiții făcute cu ai noștri, ca să fie bine la toată lumea.
Nu am spus nimic despre fasolea de Centenar, vreo 25 de lei porția, și celelalte accesorii plătite parcă dintr-un portofel găsit pe stradă, și nicidecum din bugetul public al unei comunități pe care administratorul său o vede în prag de faliment.
Cu banii de mai sus și cu alții risipiți pe la unii și alții, cu acces limitat, cu siguranță nu se făceau două centuri la Balș, dar se începea și se avansa serios cu lucrarea, măcar la un inel urban de ocolire, care să scoată orașul de pe harta rușinii naționale, acolo unde este la loc de frunte.
Poate cineva din Asociația Orașelor din România are puterea să vadă ce e de văzut și să-l îndemne pe primarul care este la mai multă moderație și la mai mult respect! Altfel, să trăiască bine ca să nu fie rău și acele studii de fezabilitate făcute la proiecte ce nu vor fi implementate niciodată…
