Acasă Actualitate Adunarea Generală ACoR Olt. Pentru dezvoltarea rurală a judeţului

Adunarea Generală ACoR Olt. Pentru dezvoltarea rurală a judeţului

178

Vineri, 10 mai a.c., pe Dealul Grădişte, din Slatina, la pavilionul de evenimente a avut loc Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România, Filiala Olt. Membrii filialei, peste 70 de primari olteni, s-au întrunit în şedinţă pentru a discuta despre problemele actuale ale administrațiilor publice locale rurale, dar și pentru a pune la punct unele detalii administrative.
La masa prezidiului s-au aflat, pe lângă preşedintele AcoR Olt, primarul comunei Nicolae Titulescu, Florin Gheorghe Tiutiu, s-au aflat şi Ilie Chitez – președinte executiv ACoR Olt şi primar al comunei Bobiceşti, senatorul Paul Stănescu, Marius Oprescu – președintele Consiliului Județean Olt, Silviu Neacşu – prefectul judeţului Olt, Ion Dumitru – președintele Asociației Comunelor din România – Filiala Argeș, primar al comunei Albota, sau Emil Drăghici – președintele ACoR România.
În primul rând au stat vicepreşedintele CJ Olt, Virgil Delureanu, senatorul Renică Diaconescu, deputaţii Dan Ciocan, Marius Iancu şi Alexandru Stănescu, dar şi directorul ANIF, Ionuţ Barbu şi Emil Albotă, directorul Inspectoratului de Stat în Construcții.
La nivelul ţării, una dintre cele mai puternice structuri neguvernamentale este Asociaţia Comunelor din România. Recunoscută în consecinţă, prin Hotărârea Guvernului Nr. 156, din 13 februarie 2008, ACoR este în prezent acea structură necesară care, atunci când este cazul, le arată guvernanţilor calea cea dreaptă.

Au spus „prezent”
La evenimentul de vineri au fost prezenţi următorii edili:
primarul comunei Baldovinești, Ion Enescu; primarul comunei Brîncoveni, Cheroiu Ion; primarul comunei Băbiciu, Florea Negrilă; primarul comunei Bălteni, Doru Marineaţă; primarul comunei Bărăști, Vergil Gealapu; primarul comunei Bîrza, Marin Vlăduţ; primarul comunei Brastavățu, Cici Oprea; primarul comunei Brebeni, Marian Ivan; primarul comunei Bucinișu, Radu Miltiade; primarul comunei Cîrlogani, Ionel Văduva; primarul comunei Corbu, Constantin Dinuţ; primarul comunei Crîmpoia, Ionel Mirea; primarul comunei Dăneasa, Soare Nicolae; primarul comunei Dobrețu, Marinel Traşcă; primarul comunei Dobrosloveni, Gheorghe Tudoraşcu; primarul comunei Dobroteasa, Ion Crăciunescu; primarul comunei Dobrun, Aurel Bondrescu; primarul comunei Drăghiceni, Ştefan Şoancă primarul comunei Făgețelu, Constantin Popa, viceprimarul comunei Fărcaşele, Viorel Vladu; primarul comunei Găneasa, Costea Dumitru, primarul comunei Găvănești – Iulian Antonie; primarul comunei Gostavățu – Marius Popescu; primarul comunei Ghimpeţeni, Dan-Constantin Dobre; primarul comunei Ianca, Mirel Pascu; primarul comunei Icoana, Gabriela-Mariana Ancuţa; primarul comunei Ipotești, Ion Căpraru; primarul comunei Izbiceni, Marian Gulie; primarul comunei Izvoarele, Florian Constantin; primarul comunei Leleasca, Vasilică Selescu; primarul comunei Mărunței, Alexandru Becheanu; primarul comunei Movileni, Ion-Sorin Toma primarul comunei Mihăeşti, Constantin Dobriţa; primarul comunei Obîrșia, Tudor Udrea; primarul comunei Oboga, Tudor Matei; primarul comunei Oporelu, Valerin-Ion Burciu; primarul comunei Optași-Măgura, Marin Scurtu; primarul comunei Osica de Jos, Marian Pistol; primarul comunei Osica de Sus, Gheorghe Manicea; primarul comunei Perieți, Costin Robert Vâlceleanu; primarul comunei Pîrşcoveni, Matei Dănuţ; primarul comunei Radomirești, Nicuşor Sîia; primarul comunei Rotunda, Vergil Sârbu; primarul comunei Scărișoara, Liviu Tiugan; primarul comunei Schitu, Marian Lunganu; primarul comunei Şerbănești, Titi Peligrad; primarul comunei Slătioara, Ungureanu Savu primarul comunei Sprîncenata, Marin Mihăeşteanu; primarul comunei Sîmburești, Iulian Preda; primarul comunei Şopârlița, Cristinel Neagu; primarul comunei Teslui, Mihăiţă Lăzărescu; primarul comunei Tia Mare, Virgil Gulie; primarul comunei Valea Mare, George-Daniel Iancu; primarul comunei Văleni, Ion Şofaru; primarul comunei Verguleasa, Valentin Piciu; primarul comunei Vișina, Gelu Mariţa; primarul comunei Vișina Nouă, Florin-Cristian Ţol; primarul comunei Vitomireşti, Ion-Robert Rotea; primarul comunei Vlădila, Marian Tocea; primarul comunei Voineasa, Liviu Anuţa şi primarul comunei Vulpeni, Paul Mandea.

Printre punctele, care s-au aflat pe ordinea de zi, s-au numărat teme precum: aprobarea raportului de activitate al Filialei Județene Olt a Asociației Comunelor din România pe anul trecut; aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2019; aprobarea bilanțului contabil aferent anului 2018; desfășurarea altor activități prin cooperare la nivelul filialei județene.

Primarii olteni au aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al Asociației Comunelor din România, filiala Olt, pe anul 2019. Preşedintele filialei, primarul Gheorghe Tiutiu a discutat despre posibilitatea găsiri unui spațiu în Slatina care să fie sediul central al AcoR Olt. De asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu, le-a dat primarilor o veste foarte bună, referitoare la eliminarea autorizaţiei de construire prin Ordonanţa 114:
„Ordonanţa urmează să se modifice şi este deja trimisă pe circuit la avizat în ministere, urmând ca în următoarea şedinţă de guvern să fie pe ordinea de zi. Cea mai importantă noutate cred că este scoaterea din depunerea documentelor a autorizaţiei de construcţie. Documentaţia se va depune pe bază de studiu de fezabilitate sau DALI, iar proiectul tehnic va deveni eligibil şi va putea fi plătit din banii pe care îi luaţi finanţare de la Bucureşti. Vă rog să vă pregătiţi proiectele pentru că dacă până acum nu au fost foarte multe cereri depuse, din cauză că UAT-urile nu aveau autorizaţie de construcţie, în toată ţara a fost această problemă, de aceea s-a şi hotărât să se scoată acest document, acum, când va fi pe bază de S.F. sau DALI, vă daţi seama că vor fi foarte multe proiecte. Bani sunt 10 miliarde de euro, dar sunt pentru zece ani. Anul acesta sunt în jur de un miliard de euro, deci proiectul se poate încadra în cele zece miliarde, dar dacă se termină banii pentru acest an nu veţi mai reuşi să începeţi proiectele acum. Vă rog să vă pregătiţi documentele după şedinţa de guvern.”

Serviciu de urbanism pentru comune
Un proiect principal pe ordinea de zi a fost cel referitor la făurirea unui acord de cooperare între comune pentru înfiinţarea unui serviciu de urbanism comun între mai multe localităţi. Modelul funcţionează foarte bine în mai multe judeţe din ţară, cel mai bine fiind în judeţul Argeş.
„Vin în faţa dumneavoastră cu o propunere, cu o provocare. Mulţi dintre colegi, dintre dumneavoastră, în special primarii de comune mici, printre care mă număr şi eu, aţi ajuns la concluzia că este o necesitate să înfiinţăm, în cadrul filialei, acest serviciu de urbanism. Întrucât, nu dispunem nici de persoane specializate, organigrama este restrânsă. Să angajăm un arhitect, un specialist, înseamnă foarte mult pentru noi, lucru pe care îl putem face în cooperare şi cu costuri mult mai mici, deci, o mai mare eficienţă.”, a spus preşedintele AcoR Olt, Gheorghe Tiutiu.

Din public, primarul Aurelian Bondrescu, de la Dobrun, a luat cuvântul, declarându-se foarte mulţumit de iniţiativa propusă de către conducerea filialei Olt a Asociaţiei Comunelor din România:
„Sunt de acord cu această propunere, pentru toate localităţile. Nicio localitate rurală nu e aşa de mare încât să-şi facă un serviciu de urbanism propriu. Împreună, toate localităţile, putem să realizăm, să înfiinţăm acest serviciu de urbanism. Luăm model judeţul Argeş şi dacă implementăm şi la Olt vom uşura munca Consiliului Judeţen Olt. Este una dintre cele mai bune măsuri de care am auzit”.

La Argeş, serviciul de urbanism pentru comune funcţionează cu succes, realizându-se toate proiectele de urbanism în cadrul acestor servicii de urbanism concretizate prin asociere.
Primarul comunei Albota, Ion Dumitru, preşedinte ACoR Argeş a declarat că proiectul funcţionează de trei ani de zile în acest judeţ şi că acest lucru aduce numai beneficii.
Preşedintele AcoR România, Emil Drăghici, a spus, la rândul său, că unastfel de demers ar fi ceva util în toată zona rurală a ţării. Arhitectul asocierii serviciului de urbanism ar urma să fie angajatul fiecărei comune din asociaţia de resort, el rămâne la filială, dar este ca şi cum ar fi parte a administraţiei locale, a explicat Drăghici

Sediu propriu pentru ACoR Olt
Preşedintele filialei Olt a Asociaţiei Comunelor din România, primarul Gheorghe Tiutiu, a supus la vot colegilor ca, din cotizaţiile strânse până acum, filiala să poate achiziţiona, în patrimoniul său, un sediu propriu. Sediul va găzdui activităţile administrative ale filialei de la Olt, pentru că, în prezent, toate activităţile au loc în comuna Nicolae Titulescu. Acesta a propus ca spaţiul să fie cumpărat în Slatina, pentru că este reşedinţa de judeţ şi aici se află toate instituţiile importante ale judeţului. Toţi membrii au fost de acord cu aceastădecizie.

Codul Administrativ, după Europarlamentare
La întâlnirea cu primarii membri ai filialei Olt a Asociaţiei Comunelor din România s-a
pus în discuție tema Codul Administrativ, cel care va reglementa şi remuneraţia primarilor care vor ieşi la pensie, pentru că, după 30 de ani la cârma unei comune, sunt primari care au o pensie de nici 1500 lei. Senatorul Renică Diaconescu, prezent la eveniment, a ţinut să
le mulțumească primarilor pentru munca depusă în calitate lor şi să spună ce se va întâmpla cu proiectul Codului Administrativ după alegerile europarlamentare:
„Ceea ce nu vi s-a spus este că la întâlnirea cu domnul preşedinte Dragnea a delegaţiei parlamentare, prin vocea domnului preşedinte Stănescu noi am cerut cu vehemenţă ordonanţa de urgenţă pe Codul Administrativ. Şi dacă dumneavoastră ne întindeţi mâna acum, vă promitem că dacă avem un rezultat bun o vom obţine imediat. Deci domnul preşedinte Stănescu a fost cel mai vehement în discuţiile cu domnul preşedinte Dragnea, cerând Codul Administrativ pentru primarii care sunt de fapt oamenii care stabilesc alegerile din fiecare judeţ”.

De asemenea, senatorul Paul Stănescu, invitat special, a ţinut să dea exemplul primarului Titi Peligrad de la Şerbăneşti, care lucrează în administraţia locală de la vârsta majoratului:
„Vă dau exemplu din Olt, că îl am în minte: primarul de la Şerbăneşti a lucrat în primărie de la 18 ani, din 1990 este primar al comunei şi a ieşit la pensie de vreo doi ani şi are pensie 1260 lei. Nu ştiu cum s-or numi acele pensii, speciale sau altfel, dar dacă unii primesc, ar trebui să primească toţi. Ar fi o chestie normală”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here